V-am informat încă din august 2025 cine va fi noul premier al Ungariei. Péter Magyar, la Adrianu Mare: România în Grupul de la Visegrád și nouă întrebări pentru Viktor Orbán

Péter Magyar, liderul TISZA, cel mai important partid de opoziție din Ungaria a fost vineri, 1 august, în Târgu Mureș, a vizitat stațiunea și salina Praid, iar sâmbătă după-masă, în jurul orei 18:00 a ținut un discurs în cadrul Taberei de Dialog Comunitar din Adrianu Mare, comuna Gălești, județul Mureș.

Înainte ca Péter Magyar, europarlamentar în urma alegerilor de anul trecut, o parte dintre oamenii care s-au așezat în fața scenei, au fost invitați, de un om din staff, să urce pe scenă. Politicianul maghiar nu ar fi vrut să fie singur sau să apară singur în imagini în timpul livrării discursului.

A salutat oamenii, s-a așezat la o masă amplasată în mijlocul scenei improvizate și a citit un discurs care a durat în jur de 30 de minute. 

După ce a coborât de pe scenă a oferit câteva declarații presei, apoi s-a întreținut cu Gáspárik Attila, fost director al Teatrului Național Târgu Mureș, și Markó Béla, fost lider al UDMR, care aștepta să urce pe scenă împreună cu scriitorul Gábor Vida.

Înainte, de la ora 16:00, a avut loc o masă rotundă despre relațiile româno-maghiare, la care au participat Gáspárik Attila, Smaranda Enache, Gabriel Andreescu, Sabin Gherman, Tudor Duică și Zoltán Györke. Printre protagoniștii mesei rotunde a fost anunțată și Andrea Bujdosó, europarlamentar Tisza, dar nu a participat la discuiție. 

Acces interzis pentru o parte din presă

Fiecare dintre participanți a ținut câte un scurt discurs, apoi a urmat un dialog. Sabin Gherman și-a început discursul remarcând faptul că o parte dintre jurnaliști nu au fost lăsați să intre în spațiul unde era organizată Tabăra de Dialog Comunitar. „În urmă cu două ore, trebuie spus asta, eu sunt gazetar. (…) Ziariști maghiari din Cluj au fost opriți la poartă de staff-ul domnului Magyar Péter. Întrebați ce fel de orientare au și, apoi, li s-a refuzat accesul. Nu se poate să condamni ce se întâmplă la Budapesta și să faci același lucru în Ardeal”, a atras atenția Sabin Gherman. 

Nu li s-a permis accesul jurnaliștilor de la publicațiile în limba maghiară Székelyhon și Maszol. În articolul despre incident, publicat pe szekelyhon.ro/, e menționat că nici echipei TVR Târgu Mureș nu i s-a permis accesul. 

Întrebat, după ce a coborât de pe scenă, de ce nu li s-a permis accesul tuturor jurnaliștilor, Péter Magyar a spus că nu știe ce s-a întâmplat. „Nu am știut că nu au fost lăsați să intre. Eu aș fi vorbit, cu plăcere, și cu ei. A fost aici și presa UDMR-ului, nu înțeleg de ce ceilalți nu au fost lăsați să intre. Eu nu am cerut asta. Un singur lucru am cerut: să nu aibă acces propagandiștii din Ungaria.”

Și când am intrat noi, am fost întrebați de unde suntem, lucru care mi s-a părut firesc. În schimb, mi s-a părut ciudat că a fost nevoie de o discuție între oamenii din staff înainte să ni se permită accesul. Atunci nu știam că au fost jurnaliști care nu au reușit să intre.

Și-ar dori ca România să facă parte din Grupul de la Visegrád

„Cred că majoritatea românilor știu că avem mai multe lucruri în comun decât cele care ne despart și știu că, acum că România face parte din spațiul Schengen, poate începe o nouă eră între Ungaria și România. Cunoaștem trecutul, poate că avem și lucruri de discutat, dar eu cred sincer și Tisza crede sincer în dialog, însă e foarte important să fim sinceri unii cu ceilalți. Ca stat membru al Uniunii Europene, guvernul Tisza va colabora, desigur, și cu România, în mod constructiv, mai ales că există o cooperare visegradiană între Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria, și ne gândim – au existat și înainte încercări în acest sens, dar nu au avut succes – ca aceasta să fie o cooperare extinsă, de la Vișegrad, la care să poată adera România, chiar și Austria și alte țări balcanice”, a declarat Péter Magyar.

„Orice negociere pornește de la faptul că minoritatea maghiară, de peste un milion de persoane, trebuie să beneficieze de toate drepturile și oportunitățile garantate de tratatele internaționale, convențiile și apartenența la Uniunea Europeană. Dacă acest lucru se realizează, atunci guvernul Tisza poate oferi un parteneriat sincer”, a mai spus Péter Magyar, despre o eventuală colaborare cu România. 

Despre UDMR și maghiarii din Transilvania

„Noi nu suntem aici pentru a face campanie sau pentru a obține voturi în Transilvania, noi vom reprezenta toți maghiarii, atât pe cei din Transilvania și Partium, care au cetățenie maghiară și au votat pentru Fidesz, cât și pe cei care nu au votat pentru Fidesz. Și pe cei care nu au cetățenie maghiară, dar sunt totuși maghiari. Așadar, noi funcționăm altfel decât actuala putere maghiară, care vede adesea în maghiarii care trăiesc aici doar voturi. Vom oferi în continuare ajutor fraților noștri maghiari, este de la sine înțeles. Vom reprezenta pe toată lumea și credem în dialog. Am vorbit despre UDMR, cea mai mare organizație politică maghiară (din România n.r.), și le întindem și lor mâna. Cred că este datoria guvernului maghiar să colaboreze constructiv cu UDMR și, de altfel, cu toate partidele și comunitățile politice maghiare din Transilvania și Partium”, a răspuns Péter Magyar, unei întrebări adresate de Ioan Chiorean, de la Radio Târgu Mureș, despre situația politică din Transilvania.

Transilvania și secuii, pentru Viktor Orbán

În cadrul discursului, Péter Magyar a vorbit despre influența guvernului Orbán în Transilvania: „în Ținutul Secuiesc și în Transilvania, guvernul maghiar, care își încheie mandatul, încearcă în mod deliberat să divizeze cât mai mult localnicii. Nu relația cu națiunea, ci relația cu Viktor Orbán a devenit punctul de referință (…). Viktor Orbán îi consideră secui și maghiari adevărați doar pe cei care gândesc ca el. Pe ceilalți îi excomunică. În cel mai bun caz, îi stigmatizează, în cel mai rău caz, îi reduce la tăcere, exact ca în țara mamă. Pentru el, națiunea nu este o comunitate, ci un fel de public, iar cei care nu aplaudă suficient de tare sunt scoși din lumina reflectoarelor.”

„Aș avea câteva întrebări concrete pentru guvernul Orbán”

Apoi, a citit nouă întrebări adresate guvernului din Ungaria și lui Viktor Orbán:  

1. De ce nu s-a implicat guvernul maghiar în protejarea cimitirului din Valea Uzului, în 2019? „Nu trebuie să ne gândim la lucruri prea complicate, aceasta ar fi însemnat în primul rând respectarea acordurilor interstatale.”

2. „Ministrul de externe Péter Szijjártó a declarat în septembrie 2018: Târgu Mureș va primi înapoi școala catolică. De atunci, tăcere, și școala nu există. Care este motivul?”

3. „De ce tace guvernul maghiar în mod consecvent în ceea ce privește facultatea de medicină maghiară din Târgu Mureș? Astăzi, în Ungaria lucrează sute, poate chiar mii de medici emigrați din Transilvania, care au urmat studii medicale complete în limba maghiară la Târgu Mureș. De ce guvernul maghiar, care se declară național, nu susține în mod ferm înființarea facultății maghiare?”

4. „De ce nu se pronunță guvernul maghiar în favoarea împărțirii între cele două state a cheltuielilor de întreținere a instituțiilor de învățământ superior maghiare din Transilvania (finanțate de guvernul maghiar n.r.), având în vedere că este în interesul maghiarilor locali ca din impozitele pe care le plătesc să se acopere și aceste cheltuieli?”

5. „Niciodată până acum presa maghiară din Transilvania nu a suferit o lovitură atât de puternică, nu au fost închise atât de multe ziare și posturi de radio ca în timpul și din cauza funcționării sistemului național de criminalitate (un joc de cuvinte, în limba maghiară, pornind de la NER – Sistemul Național de Cooperare) în această regiune. Până în prezent, nu s-a dat socoteală de miliardele care s-au cheltuit aici pentru cumpărarea și, ulterior, falimentarea presei locale.”

6. „Societatea civilă locală, care se confruntă cu probleme financiare continue, urmărește cu indignare cum se cheltuiesc miliarde pentru investiții de lux în centrele Colegiul Mathias Corvinus din Transilvania, dar aceste centre nu pot prezenta rezultate concrete. (…)”

7. Pe ce au fost cheltuite miliardele Fundației Pro Economica? De ce nu există o evidență publică a sumelor cheltuite din granturi?

„În timp ce fermierii și antreprenorii locali au fost înșelați de Fundația Pro Economica, prin licitații anunțate în secret, aceasta a servit, de fapt, în mod netransparent și, mai ales, neverificabil, propria clientelă, selectată pe criterii politice, cu sume enorme de bani.”

8. „Ce are de ascuns NER (Sistemul Național de Cooperare n.r.) în legătură cu funcționarea Fondului Bethlen Gábor? Majoritatea cererilor de finanțare din afara granițelor nu au fost publicate de 4-5 ani. De ce se tem domnii de transparență?”

9. „Când le va cere, în sfârșit, scuze în mod deschis și direct Viktor Orbán maghiarilor din Transilvania și din Partium pentru că a făcut campanie alături de George Simion, candidatul la președinție extrem de anti-maghiar?”

Mână întinsă pentru Kelemen Hunor

Péter Magyar a mai spus că este deschis să colaboreze cu UDMR, deși europarlamentarii Lóránd Vincze și Gyula Vinkler au votat împotriva aderării Partidului TISZA la grupul Partidului Popular European (European People’s Party) din Parlamentul UE.

„Cum a început povestea noastră comună? Nu a fost cu mult timp în urmă. Când cei doi reprezentanți maghiari ai UDMR din Parlamentul European, Loránt Vincze și Winkler Gyula, fără să discute cu noi, au votat singuri, în ciuda originii lor maghiare, împotriva Tisza, la admiterea noastră în grupul Partidului Popular European. De ce au făcut asta, din proprie inițiativă sau la indicația lui Viktor Orbán, poate că nu contează. Indiferent de asta, Tisza e gata să colaboreze în continuare cu organizația care, după revoluția sângeroasă și victorioasă din 1989, reprezintă fără întrerupere maghiarii din Transilvania. UDMR-ul, așa cum sugerează și numele, e o alianță. O alianță a multor oameni și multor curente. Știm foarte bine că o parte dintre politicienii actuali ai UDMR nu sunt de acord cu faptul că (…) UDMR dorește să mențină relații oficiale exclusiv cu sistemul național de criminalitate. Mulțumim politicienilor UDMR care, în ciuda interdicției centrale, caută dialogul și consideră că e important să stabilească relații vii cu comunitatea Tisza, care se pregătește să guverneze. Și acum, aici, la Adrianu Mare, întind oficial mâna și îi propun președintelui Kelemen Hunor să începem negocieri oficiale în interesul maghiarilor din Transilvania și din Partium. (…) Tisza este, de asemenea, dispus să colaboreze cu toate celelalte partide politice și comunități maghiare.”

„Nu este sarcina guvernului maghiar să determine modul în care transilvănenii și cei din Partium își imaginează viitorul”, a mai spus Péter Magyar.

A atacat colaborarea FIDESZ – AUR din Parlamentul European 

„Simion nu ascunde ce părere are despre noi, maghiarii. Orbán îl vede totuși ca pe un partener. L-a lăudat în campania electorală prezidențială și, din fericire, fără succes, a încercat să-l ridice. Vrem să trăim într-o țară în care există principii comune care transcend partidele. Un astfel de principiu este, de exemplu, că Europa este casa noastră comună, căreia am dorit să îi aparținem de 1100 de ani, și că nu există parteneriat cu naționaliștii care atacă membrii națiunii noastre. Fie că sunt români sau slovaci. Națiunea noastră, care se află în declin, nu își poate permite ca maghiarii să se urască între ei. În cazul lui Simion, s-a dovedit că pentru Orbán nu națiunea este aliatul său, ci puterea”, a spus liderul partidului TISZA, în cadrul discursului susținut la Adrianu Mare.

„Nu există întâmplări. În Parlamentul European, aceste două partide, AUR și FIDESZ, votează de cele mai multe ori împreună. Ceea ce este o problemă. În multe cazuri, aceste voturi par să vizeze mai degrabă slăbirea Uniunii, crearea de tulburări, și se creează impresia că ordinul vine direct de la Moscova. Un aspect pozitiv este că sistemul imunitar al Uniunii rezistă. Sperăm că va reuși să oprească și pe termen lung această presiune naționalistă, care poate duce la destrămarea alianței. Poate că, pentru Orbán, Europa este țara veto-urilor, dar pentru noi este spațiul comun și întoarcerea acasă fără frontiere. Noi, majoritatea maghiarilor, ne-am săturat de cortina de fier”, a mai transmis Péter Magyar.

Post-ul V-am informat încă din august 2025 cine va fi noul premier al Ungariei. Péter Magyar, la Adrianu Mare: România în Grupul de la Visegrád și nouă întrebări pentru Viktor Orbán apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.

Sursa: zi-de-zi.ro – vezi articolul

Alte articole