O amplă cercetare desfășurată pe parcursul a șapte ani, între 2018 și 2025, în arhive, biblioteci, muzee și în teren, readuce în atenția publicului una dintre cele mai sensibile și fascinante teme ale culturii române: originile familiale ale Poetului Național Mihai Eminescu. Autorul investigației, Dorel Mihai Gaftoneanu, împreună cu Paul Gh. Ciornei și mai mulți colaboratori din zona Botoșaniului și Sucevei, susține că vechea vatră a satului Bursuceni ar reprezenta locul de origine al străbunicului matern al poetului, Alexa Potloff-Donțu.
Cercetările au fost realizate în peste 15 localități din jurul Botoșani și au inclus consultarea registrelor bisericești, a documentelor din Arhivele Naționale, a fondurilor muzeale și bibliografice, precum și numeroase deplasări în teren. Demersul a beneficiat de sprijinul profesorului Sergiu Manolache din Cucorăni și al altor cercetători și oameni de cultură interesați de universul eminescian.
Potrivit concluziilor formulate de autor, documentele identificate confirmă o tradiție orală păstrată de generații în familie, conform căreia Alexa Potloff-Donțu, personaj de origine slavă asociat vechiului Bursuceni, ar fi străbunicul matern al lui Mihai Eminescu și, totodată, un strămoș comun al familiei Gaftoneanu-Ciornei. Descoperirea ar lega pentru prima dată, în mod direct, numele înaintașilor poetului de această veche așezare aflată pe malul Siretului.
Satul Bursuceni, parte a moșiei boierilor Balș de la Dumbrăveni, are o istorie documentară veche, fiind menționat încă din vremea lui Ștefan cel Mare și a urmașilor lui Alexandru cel Bun, dar și în timpul domniilor lui Alexandru Lăpușneanul, Petru Șchiopul, Iancu Sasul și Ștefan Tomșa al II-lea. Cercetătorii consideră că această continuitate istorică oferă un context important pentru reconstituirea unor vechi legături genealogice moldovenești.
Un rol esențial în ancheta istorică îl ocupă figura lui Ioan Murariu-Gaftoneanu, străbunicul autorului, decedat la Botoșani în anul 1917, la vârsta de aproximativ 91 de ani. Acesta a fost paracliser, clopotar, dascăl și chelar la biserica familiei lui Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, fiind totodată prim-consilier comunal și proprietar al unei mori din zona Cătămărăști. Potrivit mărturiilor păstrate în familie, Ioan Murariu-Gaftoneanu se considera nepot al lui Alexa Donțu, personaj devenit aproape legendar în memoria satului Bursuceni.
În paralel cu cercetarea genealogică, autorul a desfășurat numeroase alte investigații privind patrimoniul istoric și memorial al nordului Moldovei. Printre acestea se numără localizarea mormântului Harietei Eminescu din Cimitirul Eternitatea din Botoșani, identificarea presupusului loc de veci al lui Vasile Eminovici din satul Călinești-Cuparencu, cercetări privind principesa reformatoare Ralu Callimachi, dar și descoperirea unor noi ramuri genealogice ale familiei Eminovici.
Totodată, investigațiile au urmărit clarificarea unor enigme istorice legate de rudele poetului călugărite la Agafton, identificarea unor descendenți ai familiilor înrudite din Sarafinești, Cătămărăști și Brehuiești, precum și descifrarea unor plăci funerare vechi de la Biserica Vovidenia din Botoșani.
În cadrul cercetării au fost readuse în atenție și personalități culturale și istorice mai puțin cunoscute, precum Elena Niculiță-Voronca, preotul Zaharia Voronca, episcopul Chesarie Sinadon Răzmeriță sau personaje evocate în literatura lui Cezar Petrescu și în studiile academicianului A.Z.N. Pop.
Autorul afirmă că întreaga cercetare reprezintă o continuare simbolică a marilor investigații dedicate lui Mihai Eminescu după lucrările istoricului I.D. Marin, cel care descoperea în 1958 piatra funerară a bunicii materne a poetului la biserica din Bănești. În acest context, Dorel Mihai Gaftoneanu vorbește despre o adevărată „desmormântare a trecutului”, expresie folosită cândva de Matei Eminescu, fratele poetului.
Rezultatele cercetării au fost valorificate prin publicarea mai multor volume, prin organizarea proiectului cultural „Steaua Nordului”, inspirat de simbolistica „Luceafărului” eminescian, dar și prin ridicarea unor simboluri memoriale în diferite localități din nordul Moldovei.
Demersul a beneficiat, potrivit autorului, de dialoguri și colaborări cu numeroși istorici, academicieni și cercetători, între care Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Dan Toma Dulciu și alți specialiști preocupați de patrimoniul eminescian.
Prin amploarea investigațiilor și prin multitudinea documentelor analizate, cercetarea deschide noi perspective asupra istoriei familiale a lui Mihai Eminescu și readuce în atenția publicului patrimoniul cultural și spiritual al satelor din nordul Moldovei, în special al vechii vetre de la Bursuceni, considerată acum un posibil reper important în genealogia familiei Eminovici.
The post Povestea unei investigații istorice care pornește din Botoșani și ajunge la rădăcinile lui Eminescu – FOTO appeared first on Gazeta de Botoșani – GazetaBt.ro : Stiri Botosani , Politica Botosani , Sport Botosani , Evenimente Botosani , Anunturi Gratuite Botosani , Muzica Botosani.
