Guvernul României, condus interimar de premierul Ilie Bolojan, a publicat vineri o amplă radiografiei a administrației publice centrale și locale, care arată o administrație fragmentată, supradimensionată, cu discrepanțe majore între instituții privind numărul real de angajați, cu o povară a cheltuielilor de personal în creștere și cu o „bombă” demografică în pregătire.
Cele mai importante concluzii din raport:
1. Dimensiunea aparatului de stat – cifre îngrijorătoare
- Posturi totale: Există 1.511.900 de posturi aprobate în instituții publice, din care 1.287.381 posturi sunt ocupate, din care ~1.255.381 remunerate
- Posturi vacante: Un număr semnificativ de 224.519 posturi sunt neocupate (aprox. 15%).
- Funcționarii publici: Reprezintă doar o mică parte din aparat, aproximativ 11% (circa 135.000 de persoane).
- Posturi în companii de stat 256.134 angajați în companiile de stat
- Multijobbing la stat: Există 104.171 de persoane care au toate contractele de muncă (două sau mai multe) exclusiv în cadrul unor instituții sau companii de stat.
- România a depășit media europeană a ponderii angajaților la stat din totalul angajaților (în 2020), față de 2000 când era la coada clasamentului
2. Cheltuielile de personal – o povară bugetară crescândă
- 164,6 miliarde lei cheltuieli cu personalul în 2024, reprezentând 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023)
- Cheltuielile de personal reprezintă 21,5% din totalul cheltuielilor instituțiilor publice
- Contextul: deficitul bugetar 2024 a atins 8,65% din PIB
3. Haos în datele despre angajați – nicio sursă nu se potrivește cu alta
Există o lipsă de coerență a datelor oficiale. Aceasta este poate cea mai gravă problemă semnalată.
Ministerul Finanțelor, ITM și ANFP raportează date complet diferite despre același personal, din cauza:
- formelor contractuale multiple (CIM, funcționari publici, contracte de mandat, demnitari) monitorizate separat, de instituții diferite
- contractele de mandat nu sunt centralizate nicăieri
- peste 199.000 persoane au 2 sau mai multe contracte de muncă, dintre care 38.610 au cel puțin două contracte cu normă întreagă
Nu există o sursă unică care să ofere o imagine completă.
Acuratețea este afectată de erori de raportare și introducere manuală a datelor la nivel local.
4. „Bomba” demografică în administrație
Raportul avertizează asupra unei schimbări majore de generații:
- 55% dintre angajați au vârste între 45 și 59 de ani.
- Estimarea este că peste jumătate (50-60%) din personalul actual se va pensiona în următorii 15 ani.
Autorii raportului notează însă că aceasta este o oportunitate rară de restructurare naturală a aparatului bugetar.
5. Companiile de stat – dezechilibre majore
- Din 1.421 companii active, 314 nu au raportat date financiare — risc major de transparență
- 43 companii subvenționate cu pierderi au cheltuieli de personal cumulate de 5,4 miliarde lei, adică 17% din totalul cheltuielilor de personal din întreg sectorul
- Cele mai mari pierderi: CFR (-417 mil. lei), Electrocentrale Craiova (-400 mil. lei), UNIFARM (-354 mil. lei), CFR Marfă (-320 mil. lei), Metrorex (-181 mil. lei)
- 16 companii au cheltuieli fără niciun venit raportat, semnalând inactivitate sau lipsă de control
6. Dezechilibre de gen și conducere
- Femeile domină numeric: 68% din posturile ocupate de funcționari publici sunt deținute de femei.
- Funcții de conducere: Majoritatea posturilor de conducere în rândul funcționarilor publici sunt ocupate tot de femei, deși raportul notează că pentru o imagine completă ar fi nevoie și de datele despre demnitari și contracte de mandat (unde distribuția ar putea fi diferită).
7. Structura instituțională și financiară
- Total instituții: România are 13.931 de instituții publice active.
- Concentrarea puterii la centru: Deși instituțiile centrale reprezintă doar 1,6% ca număr, ele concentrează 21,2% din totalul personalului.
- Povara socială locală: La nivelul comunelor, jumătate din posturile ocupate sunt în asistență socială (asistenți personali pentru persoane cu handicap), nu în administrația propriu-zisă.
8. Administrația locală – dependență și inegalitate
- Comunele depind masiv de transferuri de la bugetul central (TVA defalcat, subvenții), cu sub 20% din buget generat local în zonele sărace
- Gradul de colectare a impozitelor pe proprietate variază dramatic: de la 100% în unele comune bine administrate, la sub 5% în altele (ex. Grajduri, Ialomița – 2%; Slobozia Bradului – 4%)
- Venituri din impozite pe proprietate variază de la 52 lei/locuitor până la 6.415 lei/locuitor
9. Accesarea fondurilor europene și PNRR – performanță inegală și riscuri
- Peste 90% dintre Consiliile Județene nu aveau niciun contract PNRR semnat până în 2025 — risc major de neutilizare a fondurilor
- Județe performante: Tulcea, Bistrița-Năsăud, Bihor, Mehedinți
- Județe cu performanță slabă: Timiș, Teleorman, Mureș, Harghita, Bacău
10. Infrastructură de bază – deficite persistente
- Zone largi din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei au sub 40% din populație conectată la canalizare
- Există comune fără nicio autorizație de construire în 2024, fără apă curentă, fără proiecte europene contractate
Raportul complet poate fi citit aici.
Guvernul susține că, pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat.
Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024.
„Considerăm că publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configurație politică. Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de față este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activității statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziția fiecărui cetățean”, arată Guvernul, într-un comunicat de presă.
Executivul susține că, deși raportul a fost elaborat în 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, datele și analizele prezentate oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România. Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale față de perioada de referință a raportului.
„Raportul realizează o radiografie a administrației publice din România, analizând numărul și cheltuielile de personal atât la nivel central, cât și local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentați indicatori financiari ai administrației locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale și europene de către unitățile administrativ-teritoriale, precum și date demografice și indicatori privind serviciile publice de bază”, mai arată Guvernul.
Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale — Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate datele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
Executivul arată că demersul colectării și prelucrării datelor a fost de durată pentru că bazele de date sunt fragmentate, motiv pentru care acuratețea este de 95%, ceea ce este încă o dovadă a necesității digitalizării.
