La mai puțin de o oră de mers cu mașina spre București, sistemul de medicină rurală din județul Giurgiu oferă imaginea dură a unui contrast care devine tot mai greu de ignorat. În timp ce unele comune beneficiază de dispensare moderne, renovate cu fonduri europene și dotate la standarde apropiate de sectorul privat, alte localități trăiesc într-o realitate în care accesul la un medic de familie a devenit un privilegiu rar.
Pentru locuitorii din comunele Bulbucata, Gogoșari, Iepurești, Schitu și Stănești, asistența medicală primară există doar pe hârtie.
Aceste localități au devenit adevărate „pete albe” pe harta medicală a județului, fără medici titulari și fără puncte secundare de lucru. În multe cazuri, dispensarele sunt abandonate sau închise, iar oamenii sunt obligați să meargă zeci de kilometri pentru o simplă consultație, o rețetă sau un control de rutină.
Cei mai afectați sunt bătrânii, familiile cu venituri reduse și copiii, pentru care deplasarea către municipiul Giurgiu sau către alte comune înseamnă costuri suplimentare, timp pierdut și, uneori, imposibilitatea de a beneficia la timp de tratament medical. În multe dintre aceste sate, boala este întâmpinată cu resemnare, iar accesul la sănătate depinde de existența unei mașini, de ajutorul rudelor sau de timpul de răspuns al Ambulanței.
Există și localități aflate într-o zonă de compromis, unde funcționează ceea ce autoritățile numesc, neoficial, „medicină de avarie”. În comune precum Cosoba, Găujani, Gostinu, Putineiu și Răsuceni, medicii ajung doar câteva ore pe săptămână, în baza unor programe minime de lucru. Comunitățile depind astfel de disponibilitatea unor doctori care fac naveta din alte localități pentru cel puțin 10 ore săptămânal. În restul timpului, orice urgență medicală rămâne exclusiv în responsabilitatea serviciilor de Ambulanță.
În paralel, alte comune din județ se află în plin proces de modernizare prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dispensare renovate energetic, cabinete dotate cu aparatură modernă, electrocardiografe și ecografe portabile oferă imaginea unui sistem medical rural care încearcă să se reinventeze. Totuși, în zonele cele mai afectate de lipsa personalului medical, clădirile dispensarelor au rămas captive într-un trecut apăsător: pereți măcinați de igrasie, sobe pe lemne și grupuri sanitare improprii.
Datele oficiale ale Instituției Prefectului și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că principalele cauze ale acestei situații sunt îmbătrânirea accelerată a corpului medical și lipsa de atractivitate a mediului rural pentru tinerii rezidenți. Lipsa locuințelor de serviciu, infrastructura slab dezvoltată și stimulentele financiare insuficiente îi determină pe mulți medici să evite comunele din județ.
În spatele cifrelor și al rapoartelor administrative se află însă drama unor comunități întregi care se simt abandonate. În anul 2026, într-un județ ca Giurgiu, aflat atât de aproape de Capitală, există încă sate în care un consult medical de bază a devenit un lux, iar dreptul constituțional la ocrotirea sănătății depinde de codul poștal al fiecărei comune.
Astfel, Giurgiu rămâne județul contrastelor medicale extreme: un loc în care poți intra într-o clinică rurală modernă, dar și un județ în care, la doar câțiva kilometri distanță, oamenii încă trăiesc cu teama că nu vor avea cine să îi consulte atunci când se îmbolnăvesc.
(Jurnal)
Articolul Giurgiu, între dispensare moderne și sate fără doctor: radiografia unei crize medicale care împarte județul în două apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Sursa: JurnalGiurgiuvean.ro – vezi articolul
