Acesta este titlul unui volum aniversar de poezie apărut recent la Editura Hoffman din Caracal, a domnilor Barcan, tatăl şi fiul, care, din anul 2012, asigură cu capital privat ieşirea pe piaţă a revistei Oltart de la Slatina. Şi o fac, iată, de şapte ani, investind neîntrerupt în cultură nu pe argumentul rentabilităţii, ci pe al imboldului de a dărui comunităţii „frumuseţi şi lucruri noi”. Este şi aceasta o mică mare minune a urbei care livrează tiraje fraterne municipiului reşedinţă de judeţ. „Cu bucurie am reunit în paginile acestui volum aniversar stihuitori ai locului, mai mult sau mai puţin consacraţi, care au încredinţat, spre publicare, revistei Oltart, de-a lungul celor şapte ani de existenţă neîntreruptă a ei, gândul şi simţirea lor. (…) Au venit, de la început, alături de ideea de cultură prin cuvântul scris, editorii şi susţinătorii revistei Oltart şi ai acestui volum aniversar, cei doi Barcan, tatăl şi fiul, destinatarii preţuirii noastre. Dăruim acest volum de poezie Centenarului Marii Uniri Naţionale” – spune în prefaţa tomului C. Voinescu, coordonator. În cele aproape 330 de pagini, sunt reuniţi 80 de autori lirici din Slatina şi Caracal, din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Vaslui, Bacău, Craiova, Baia Mare, Timişoara, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Deva, Galaţi, Focşani, Târgu Secuiesc etc., dovadă că revista Oltart este cunoscută şi apreciată. Autori de diverse vârste biologice şi literare, unii aflaţi la început de drum sau în plină afirmare, alţii membri ai Uniunii Scriitorilor (Paul Aretzu, Dumitru Băluţă, Aurelian Titu Dumitrescu, Virgil Dumitrescu, Geo Galetaru, Petruţ Pârvescu, Spiridon Popescu, Dan Rotaru, Nicolae Rotaru, Felix Sima, Liviu Ioan Stoiciu, Traian Ştef), îşi dau mâna întru caligrafiere de duh. Poate de aceea, câţiva au ales, în loc de date biografice, modalitatea confesiunilor, reflecţiilor, citatelor, notelor critice. „Un scriitor e uneori frumos ca un înger. Când pleacă îngerul din el, rămâne plânsul pe o coală”, citim undeva. Nu mai puţin de patru autori (Ciprian Chirvasiu, Liliana Hinoveanu, Ion Georgescu şi George Vaiman) n-au mai apucat, prin lucrarea grăbită a timpului, să-şi privească alter ego-ul în oglinzile acestei ctitorii de cerneală. Editura Hoffman, a domnilor Barcan, din Caracal, pitoresc oraş romănăţean (zic bine, profesore Botar?), reuşeşte o lovitură de imagine cu apariţia volumului aniversar. Am marcat Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar în aceste zile se împlinesc 160 de ani de la Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Între cele două strălucite borne istorice, s-a citat din corifeii culturii române şi s-a recitat din Mihai Eminescu. Mereu şi mereu, cuvântul care uneşte şi consolidează trebuie scris şi rescris, apăsat.
„Cuvântul care uneşte”
Sursa: indiscret.ro – vezi articolul