Managementul riscului la inundații rămâne un subiect de importanță vitală pentru județul Maramureș, o regiune cu o rețea hidrografică complexă și un istoric marcat de viituri agresive. În cadrul celei mai recente ședințe a Colegiului Prefectural, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Maramureș a prezentat un raport exhaustiv privind implementarea Directivei Europene 2007/60/CE, punând pe masă atât realizările tehnice din ultimul an, cât și provocările logistice severe care periclitează siguranța comunităților locale.
O rețea hidrografică uriașă sub monitorizare permanentă
Cu o rețea de cursuri de apă ce însumează aproximativ 3.000 de kilometri, împărțiți în bazinele hidrografice Tisa și Someș, infrastructura de protecție a județului necesită o atenție tehnică continuă. SGA Maramureș are în administrare obiective de o importanță strategică națională și regională, printre care se numără barajul Strâmtori-Firiza (categoria A de importanță excepțională) și barajul Berdu (categoria B). La acestea se adaugă peste 2.000 km de cursuri de apă codificate, aproximativ 60 km de diguri și zeci de kilometri de consolidări de maluri și regularizări de albii.
Bilanțul anului 2025: Unde s-a intervenit pentru prevenirea dezastrelor?
Conform Planului de Gospodărire a Apelor (PGA) pe anul 2025, instituția a derulat o serie amplă de lucrări de mentenanță preventivă, executate în regie proprie sau cu sprijinul autorităților locale. Eforturile principale s-au concentrat pe decolmatări și reprofilări de albii pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apei:
-
Intervenții pe râuri majore: S-au executat lucrări stringente pe râurile Bârsău, Răchitișa (zona Satulung), Suciu (Dămăcușeni), Sarasău, Rohia (Boiereni) și Valea Poiana (Baba).
-
Protecția zonelor urbane și rurale: Au fost ecologizate și reprofilate porțiuni cheie ale râului Rona (pe raza municipiului Sighetu Marmației și a comunei Rona de Jos), râului Lăpuș (Răzoare) și râului Botiza (Șieu).
-
Stabilizarea albiilor: S-au realizat prisme masive din anrocamente și praguri de fund pentru a stopa eroziunea agresivă a malurilor, un exemplu major fiind lucrările de pe râul Iza, în localitatea Bârsana.
Planul pentru 2026: Priorități stabilite în funcție de hărțile de risc
Pentru anul în curs, prioritizarea lucrărilor a fost realizată strict pe baza criteriilor de risc hidrologic și a stării tehnice a digurilor. Programul include curățarea și întreținerea curentă a digurilor de pe râul Iza (Oncești, Nănești, Bârsana, Rozavlea) și reabilitarea cantoanelor hidrotehnice (Cătălina, Târgu Lăpuș, Ocna Șugatag).
De asemenea, prin contracte cu terți, se au în vedere reparații capitale la zidurile de sprijin din localitățile Băița, Borșa și Fărcașa, precum și punerea în siguranță a digurilor de pe râul Vișeu (Petrova și Leordina).
Sistemul de alarmă: Deficitul critic de personal și blocajele logistice
Dincolo de cifrele optimiste ale șantierelor finalizate, raportul SGA Maramureș trage un semnal de alarmă îngrijorător în privința capacității operative a instituției. Resursa umană a ajuns la un nivel critic, existând un deficit major de muncitori calificați, deservenți de utilaje grele și, mai ales, personal tehnic de specialitate (hidrologi, ingineri de resurse de apă și specialiști IT).
Mecanismul de apărare este îngreunat și de alte vulnerabilități majore:
-
Logistica precară: Timpul extrem de lung necesar pentru repararea utilajelor din dotare încetinește capacitatea de reacție rapidă în caz de urgență.
-
Birocrația financiară: Întârzierile în deschiderea liniilor bugetare și procedurile administrative rigide (sistemul ALOP) blochează achizițiile de materiale în momente cheie.
-
Securitatea cibnetică: Instituția a semnalat o expunere crescută la riscuri de atacuri informatice asupra infrastructurii de monitorizare a datelor.
Inspecții masive la nivelul primăriilor din județ
În strânsă legătură cu riscul de inundații, autoritățile județene au demarat o acțiune amplă de verificare la nivelul tuturor Unităților Administrativ-Teritoriale (UAT). În perioada 17 mai – 30 iunie 2026, comisii mixte coordonate de Prefectul județului Maramureș — formate din reprezentanți ai SGA, Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere — controlează la sânge modul în care primăriile au salubrizat cursurile de apă, au decolmatat șanțurile și au întreținut rigolele stradale. Primarii care nu au luat măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale riscă sancțiuni severe.
Concluzia specialiștilor
Viiturile înregistrate chiar la începutul acestui ani, în ianuarie 2026, au demonstrat clar că schimbările climatice aduc fenomene tot mai violente și greu de anticipat. Deși SGA Maramureș depune eforturi logistice considerabile pentru a menține linia de apărare funcțională, siguranța cetățenilor depinde direct de deblocarea fondurilor pentru angajarea de personal specializat și modernizarea parcului de utilaje. Fără o infuzie rapidă de resurse, capacitatea județului de a răspunde eficient în fața unor viituri majore riscă să fie sever limitată.
