
Acesta susține că instituția centrală a ales să privilegieze expunerea în social media în detrimentul unei gestionări eficiente a problemelor reale din teren. Potrivit lui, comunicarea publică a devenit „spectacol”, în timp ce decizii esențiale pentru Delta au fost amânate sau blocate.
Una dintre cele mai grave acuzații vizează lipsa unui plan de management funcțional — document-cheie fără de care proiecte majore nu pot fi finanțate. Bogdan Bulete afirmă că, în absența acestuia, inițiative importante, inclusiv proiecte de decolmatare estimate la aproximativ 30 de milioane de euro, au fost respinse.
Fostul guvernator reclamă, de asemenea, întârzieri inexplicabile în elaborarea unor rapoarte de control și o lipsă de claritate administrativă care afectează activitatea instituției. În opinia sa, aceste disfuncționalități au consecințe directe asupra comunităților locale și asupra protecției mediului.
În paralel, acesta își apără mandatul, susținând că reorganizarea ARBDD a urmărit reducerea birocrației și profesionalizarea aparatului administrativ. Noua organigramă, spune el, a fost aprobată la nivel guvernamental și avizată de instituțiile competente, inclusiv de Ministerul Mediului.
Declarațiile sale aduc în prim-plan și probleme nerezolvate din teritoriu: situația zonei Caraorman, gestionarea plajelor din Sulina și Sfântu Gheorghe, dar și dificultățile întâmpinate de localnici în accesarea resurselor și dezvoltarea economică.
În acest context, Bogdan Bulete avertizează că lipsa unei administrații coerente riscă să compromită atât protecția Delta Dunării, cât și viitorul comunităților care depind de aceasta.
Până în prezent, reprezentanții Ministerului Mediului nu au oferit un răspuns detaliat la aceste acuzații. În absența unor clarificări oficiale, disputa rămâne deschisă, iar miza — una majoră: credibilitatea instituțiilor și gestionarea uneia dintre cele mai importante rezervații naturale din Europa.
















