Prezența Giurgiului la târgul de turism de la Ruse este, în realitate, definiția perfectă a „formei fără fond”. În spatele discursurilor oficiale despre „ cooperare transfrontalieră” și „potențial uriaș” se ascunde o realitate dură: o totală lipsă de viziune, un profesionalism de fațadă și o listă de oferte turistice reale care încape, lejer, pe un șervețel de hârtie.
Strategia de promovare se rezumă la clasicele broșuri lucioase, pline de text birocratic și poze pixelate, pe care turiștii le folosesc cel mai adesea ca suport de cafea.
Mecanismul din spatele realizării acestor materiale promoționale urmează tiparul clasic al achizițiilor publice din administrația locală, unde de mulți ani tiparul este deja familiar. Broșurile nu sunt nicidecum rezultatul muncii unei agenții de branding turistic. De cele mai multe ori, machetele grafice sunt refolosite de la un an la altul.
Agenția doar actualizează anul, schimbă ordinea fotografiilor cu Turnul Ceasornicului și trimite documentul la tipar. Textul este redactat în limbaj de lemn de către funcționarii din aparatul administrativ, fără vreo strategie de copywriting.
Într-o eră a realității virtuale, a turismului experimental și a aplicațiilor interactive, Giurgiu mizează tot pe aceleași trei obiective obosite, prezentate la fel ca în anul 2000. Nu există pachete tematice integrate (turism gastronomic, turism de weekend, circuite pentru bicicliști). Totul este lăsat la voia întâmplării, pe principiul: „dacă vine cineva, om vedea noi ce-i arătăm”.
Delegația oficială bifează participarea ca pe o sarcină de serviciu marcată în calendar. Se fac poze cu multe zâmbete, se schimbă strângeri de mână cordiale și se publică postări triumfătoare pe paginile instituțiilor, fără ca nimeni să măsoare vreodată impactul real (câți turiști chiar au venit în urma târgului?).
Dacă eliminăm pozele editate din broșuri, oferta turistică reală pe care Giurgiu o pune pe masă în fața vecinilor din Ruse (un oraș mult mai dezvoltat și mai vibrant decât al nostru) arată cam așa: rigidă, lipsită de traineri sau ghizi dinamici care să știe cum se „vinde” un oraș.
Răspunsurile la întrebările potențialilor turiști sunt adesea standardizate și lipsite de entuziasm.
În final, prezența Giurgiului la Târgul de Turism de la Ruse nu este altceva decât un parastas festiv, căci Turismul giurgiuvean a murit demult, dar măcar a avut parte de o pomană de lux, cu pliante colorate și o prezență internațională. Amin!
(Citizen)
Articolul „Parastasul” turismului giurgiuvean s-a mutat la Ruse. apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Sursa: JurnalGiurgiuvean.ro – vezi articolul
