Giurgiu, între datorii uriașe și încasări record. Radiografia fiscală a unui oraș care încearcă să supraviețuiască

Municipiul Giurgiu se confruntă cu o realitate financiară complicată: aproape 57 de milioane de lei reprezintă obligații fiscale restante ale contribuabililor, însă, în același timp, Direcția de Impozite și Taxe Locale (DITL) a înregistrat în ultimii ani cele mai bune rezultate din activitatea de colectare.

În urma dialogului purtat cu conducerea DITL și după dreptul la replică oferit de primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu, unor site-uri locale, se conturează o imagine mai clară a situației economico-financiare în care se află orașul.

La 31 decembrie 2025, restanțele fiscale ale giurgiuvenilor se ridicau la 56.990.930 de lei. Din această sumă, 54.009.117 lei reprezintă datorii ale persoanelor fizice, iar 2.981.813 lei aparțin persoanelor juridice.

Privite izolat, aceste cifre pot genera îngrijorare. Analizate însă în dinamică, ele arată și o altă realitate: eficiența colectării a crescut constant.

Totalul sumelor încasate prin DITL Giurgiu a urcat spectaculos de la 44,09 milioane de lei în 2023, la 52,66 milioane de lei în 2024 și la 66,37 milioane de lei în 2025. Practic, în doar doi ani, încasările au crescut cu peste 22 de milioane de lei, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 50%.

Și veniturile provenite strict din impozite și taxe locale au cunoscut o evoluție semnificativă: de la 30,62 milioane de lei în 2023, la 37,20 milioane în 2024 și 45,09 milioane de lei în 2025, adică o majorare de aproape 47%.

Tot mai importantă a devenit și contribuția acestor venituri la bugetul municipiului. Dacă în 2023 ele reprezentau doar 16% din veniturile totale ale Primăriei Giurgiu, ponderea a crescut la 21% în 2024 și la 26% în 2025.

Creșteri consistente s-au înregistrat și în cazul recuperărilor prin executare silită. Încasările din această activitate au ajuns de la 3 milioane de lei în 2023 la peste 5 milioane de lei în 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 68%.

În cursul anului trecut, DITL a emis somații și titluri executorii pentru 2.577 de contribuabili, dintre care 2.518 persoane fizice și 69 persoane juridice. Au fost instituite peste 4.000 de popriri asupra veniturilor și conturilor bancare, iar măsurile au inclus sechestre pe bunuri mobile și imobile, precum și înscrierea acestora în registrele de publicitate prevăzute de lege.

Autoritățile subliniază însă că o parte importantă a restanțelor reprezintă datorii istorice, acumulate de-a lungul mai multor ani, inclusiv amenzi contravenționale sau obligații aparținând unor persoane fără venituri ori bunuri ce pot fi executate silit. În astfel de situații, recuperarea integrală a creanțelor nu depinde exclusiv de activitatea organului fiscal.

Pe fondul acestor dificultăți, administrația locală invocă și o serie de factori externi care au afectat puternic bugetul orașului: creșterea prețurilor la energie, materiale de construcții și apă, majorările salariale obligatorii, taxele suplimentare impuse administrațiilor publice, contractele păguboase moștenite din trecut și executările silite rezultate din hotărâri judecătorești.

În opinia reprezentanților Primăriei, lipsa unui antreprenoriat puternic și a unor investitori importanți a blocat dezvoltarea economică a municipiului. Sunt invocate lipsa terenurilor disponibile și a infrastructurii industriale, dar și decizii administrative luate în perioada 1990-2020, despre care actuala conducere susține că au îndepărtat potențialii investitori.

În dreptul la replică la care făceam referire la începutul acestui material, precizam că veniturile obținute din taxele și impozitele locale „acoperă doar aproximativ jumătate din necesarul minim pentru funcționarea orașului, nemaivorbind de proiecte de dezvoltare”.

Radiografia fiscală a municipiului Giurgiu relevă, astfel, două adevăruri care coexistă: pe de o parte, datoriile restante rămân la un nivel foarte ridicat iar pe de altă parte, activitatea de colectare și recuperare a devenit mai eficientă ca niciodată.

Concluzia este  însă deloc confortabilă: atât timp cât cheltuielile obligatorii pentru funcționarea serviciilor publice consumă aproape toate resursele disponibile, capacitatea administrației de a oferi mai mult cetățenilor depinde direct de gradul de colectare a taxelor, de atragerea investițiilor și de o reformă administrativă reală, care să ofere autorităților locale instrumentele necesare pentru dezvoltare.

(Jurnal)

Articolul Giurgiu, între datorii uriașe și încasări record. Radiografia fiscală a unui oraș care încearcă să supraviețuiască apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.