Deficitul bugetar al României a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni ale anului 2026, față de 2,92% din PIB în intervalul similar din 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În termeni nominali, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, la finalul lunii aprilie, cu un minus de 23,95 miliarde de lei, comparativ cu 55,97 miliarde de lei în primele patru luni ale anului trecut. Diferența, de peste 32 de miliarde de lei, este prezentată de Guvern ca un semnal major de stabilizare a finanțelor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris evoluția drept „o corecție de amploare”, nu doar o ajustare de etapă. Mesajul transmis de oficial este că România încearcă să arate piețelor, investitorilor și agențiilor de rating că traiectoria fiscală a intrat într-o zonă mai controlată, după mai mulți ani în care deficitul a fost una dintre marile vulnerabilități ale economiei.
Deficit mai mic, venituri mai mari
Reducerea deficitului vine pe fondul unei creșteri importante a veniturilor bugetare. Veniturile totale au ajuns la 223,83 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale au avut o dinamică și mai puternică, de 15,5%, în timp ce încasările din TVA au crescut cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%. Ministerul Finanțelor susține că această evoluție reflectă atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării. Cu alte cuvinte, statul pare să fi strâns mai mulți bani nu doar pentru că taxele au fost modificate, ci și pentru că administrația fiscală a început să recupereze teren în zona conformării. Pe partea de cheltuieli, totalul a ajuns la 247,79 miliarde de lei, în scădere nominală cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde de lei, cu 1,9 miliarde de lei mai mici decât anul trecut, potrivit datelor publice.
Investițiile, argumentul-cheie al Guvernului
Unul dintre mesajele centrale ale Ministerului Finanțelor este că ajustarea deficitului nu s-a făcut prin blocarea investițiilor publice. Investițiile au depășit 31 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului, iar aproximativ 75% din această sumă reprezintă proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au fost mai mari cu aproape 6 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de 34,32%. Este exact zona pe care Guvernul încearcă să o prezinte ca motor al economiei în perioada de ajustare: mai puțini bani risipiți pe cheltuieli curente și mai multe resurse direcționate către proiecte cu finanțare europeană. Alexandru Nazare a insistat că disciplina fiscală trebuie păstrată împreună cu absorbția fondurilor europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Miza nu este doar contabilă. Pentru România, o țară aflată sub monitorizare europeană din cauza deficitului excesiv, fiecare raport de execuție bugetară cântărește în relația cu Bruxellesul, cu investitorii și cu agențiile de rating.
Dobânzile rămân nota de plată a deficitelor trecute
Dincolo de cifrele bune privind scăderea deficitului, bugetul rămâne apăsat de costurile finanțării. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, cu 3,26 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Practic, aproape cât deficitul înregistrat la patru luni se regăsește în nota de plată a împrumuturilor contractate în anii anteriori.
Aceasta este partea mai puțin spectaculoasă, dar esențială, a execuției bugetare. România poate raporta o corecție vizibilă pe primele patru luni, însă spațiul de manevră rămâne limitat atât timp cât dobânzile consumă zeci de miliarde de lei. Ajustarea deficitului nu este, prin urmare, un final de drum, ci mai degrabă începutul unui test de anduranță fiscală.
Reamintim că ținta Guvernului pentru anul 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, respectiv 6% din PIB în standard ESA, în linie cu angajamentele asumate la nivel european. România a închis anul 2025 cu un deficit cash de 7,65% din PIB, asta după ce, în 2024, deficitul cash fusese de 8,7% din PIB.
The post Deficitul bugetar scade puternic după primele patru luni, dar presiunea rămâne appeared first on Indiscret in Oltenia.
