Irineu Darău spune că raționalizarea combustibililor poate fi luată în calcul doar ca „una dintre ultimele măsuri absolut necesare” și numai dacă evoluția crizei se deteriorează sever. În același timp, Guvernul reevaluează situația la intervale de una până la trei săptămâni, tocmai pentru a adapta intervențiile în funcție de evoluția pieței și de impactul bugetar. Ministrul Economiei a subliniat și un element important pentru România: existența producției interne de țiței oferă o plasă de siguranță pe care alte state nu o au în aceeași măsură.
Avertismentul Guvernului vine pe un fond internațional tot mai apăsător. Agenția Internațională pentru Energie a transmis, prin vocea directorului Fatih Birol, că perturbările din Orientul Mijlociu vor lovi economia europeană încă din aprilie, pe măsură ce scad livrările de petrol și gaze lichefiate. Potrivit AIE, cele mai sensibile zone sunt deja kerosenul și motorina, iar presiunea suplimentară riscă să alimenteze inflația și să reducă prognozele de creștere economică în mai multe state. În paralel, Comisia Europeană analizează scenarii de contingență tot mai dure. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat că UE ia în calcul inclusiv măsuri precum raționalizarea combustibilului și utilizarea mai amplă a rezervelor strategice, deși blocul comunitar nu se confruntă încă, oficial, cu o criză de aprovizionare. Cu alte cuvinte, Bruxellesul nu anunță panica, dar își pregătește deja planul pentru cazul în care turbulențele actuale se transformă într-un șoc energetic prelungit.
În România, Executivul a mers deja pe ideea unor intervenții graduale, nu spectaculoase. Măsurile aflate în vigoare pentru piața combustibililor se aplică în intervalul 1 aprilie – 30 iunie, cu posibilitate de prelungire, iar autoritățile au combinat mai multe instrumente: limitarea anumitor creșteri de preț, reducerea accizei la motorină și modificări tehnice menite să mai taie din costul final la pompă. Guvernul a explicat că s-a concentrat în primul rând pe motorină, pentru că aceasta reprezintă peste 70% din consumul de combustibil din România și are efectul economic cel mai mare în lanț.
Unde se va simți cel mai repede presiunea
Semnalul cel mai important este că scumpirea carburantului nu rămâne izolată în sectorul energetic. Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, Cristian Erbașu, a avertizat deja că această criză va împinge în sus costurile din construcții și va crea inflație suplimentară, mai ales prin scumpirea materialelor și a transportului. El vorbește chiar despre un fenomen speculativ care se poate propaga „pe tot lanțul trofic” economic, de la producători și distribuitori până la executanți. De aici începe adevărata problemă pentru economie: motorina nu este doar un produs de consum, ci un combustibil de lucru. Ea intră în costul transportului rutier, în agricultura mecanizată, în șantiere, în distribuția de marfă, în logistica supermarketurilor și, în cele din urmă, în aproape fiecare preț pe care îl plătește populația. De aceea, chiar dacă România nu se confruntă acum cu cozi la pompă sau cu rafturi goale, ideea că efectele vor fi „în lanț” nu este o formulă de televizor, ci descrierea exactă a modului în care funcționează economia reală. Afirmația ministrului privind impactul rostogolit în inflație se suprapune, de altfel, peste avertismentele AIE și ale mediului de afaceri.
Trebui spus însă că, în prezent, România nu este în criză de aprovizionare. Analizele privind cadrul legal arată că statul are instrumente pentru a elibera stocuri, pentru a prioritiza alimentarea unor sectoare esențiale și, doar în circumstanțe extreme, pentru a introduce limitări cantitative sau restricții temporare de circulație ori de vânzare. Faptul că aceste mecanisme există nu înseamnă că ele sunt iminente, ci înseamnă însă că statul se pregătește pentru scenarii pe care speră să nu fie nevoit să le folosească.
The post Criza carburanților nu mai este doar o problemă de preț. Guvernul avertizează că șocul se poate transmite în toată economia appeared first on Indiscret in Oltenia.
