(VIDEO) Au fost, oameni buni, satele noastre minunate. Acum… ți se frânge inima de ce-au ajuns locurile dragi ale bunicilor

  • În județul Hunedoara, mai multe sate de munte au ajuns aproape complet înghițite de pădure, după ce marea parte a localnicilor le-au părăsit.

Hunedoara a pierdut în ultimul deceniu mai mult de o zecime din populația rezidentă, județul ajungând de la peste 410.000 locuitori în 2011, la circa 361.000 la sfârșitul anului 2021, potrivit celor mai recente rapoarte ale Institutului Național de Statistică.

Fenomenul depopulării a făcut ca zeci de sate și cătune din Hunedoara să rămână practic fără locuitori ori să mai fie ținute în viață de una – două familii. Unele localități au fost părăsite de mai mulți ani, iar cu timpul, fostele lor pășuni, ogoare, livezi, drumuri, curți și case au fost înghițite de pădure.

Satul Tomnatec, aflat în nordul județului Hunedoara, avea 800 de locuitori în 1930, conform recensământului din acel an.

Două biserici de lemn înființate la începutul secolului al XIX-lea împărțeau teritoriul așezării din munții Apuseni în Tomnatecu de Sus și Tomnatecu de Jos. După Al Doilea Război Mondial, satul a intrat în declin, iar pădurea a pus stăpânire pe dealurile pe care oamenii și-au clădit, în trecut, casele. Acum este aproape pustiu.

De la marginea satului Mada, de pe valea Geoagiului, un drum forestier urcă spre cătunui Stăuini, unde mai locuiesc vreo cinci vârstnici, de 70 – 80 de ani. O mulțime de gospodării vechi au rămas ascunse în pădurea crescută în voie, împreună cu fostele lor drumuri, devenite poteci. Printre copaci pot fi zărite și câteva case de cărămidă și chiripici, întreținute de familiile care se întorc aici în timpul verii.

„M-am născut aici, în casa aceasta bătrânească ridicată de bunicul meu după Primul Război Mondial. Poate, cândva, în anii următori, vom recondiționa casa și vom face o pensiune aici. E un loc minunat”, relata unul dintre localnicii întorși la Stăuini pentru a avea grijă de gospodărie.

Pe culmile care despart Țara Hațegului de Ținutul Pădurenilor, deasupra lacului Cinciș și a râului Cerna se află rămășițele mai multor sate parăsite.

Pe una din coamele acoperite de păduri vaste, câteva poteci duc spre ruinele gospodăriilor și bisericii de la Curpenii Silvașului. Așezarea, acum acoperită complet de pădure, a fost înființată la mijlocul secolului al XVIII-lea, de mai multe familii care lucrau în topitoriile de fier de pe valea Cernei.

Pe dealurile din împrejurimi, satele Mosoru, Țața, Curpenii Silvașului, Goleș, Mladin, Tătăuș, Valea Tâlhărilor au continuat să se depopuleze până când unele au ajuns să fie părăsite complet.

Mosoru, unul dintre satele acum nelocuite, se află în apropiere de Curpenii Silvașului, la capătul unui drum de pământ greu accesibil, marcat de urmele animalelor sălbatice. „În sat sunt mai multe șanse să întâlnești urși și, mai ales, mistreți, decât oameni”, spune Vasile, un lucrător forestier din zonă.

Și în Ținutul Pădurenilor, mai multe sate părăsite au rămas aproape complet înghițite de pădure, în timp ce în alte așezări, pășunile nelucrate de mai multe decenii s-au împădurit fără a mai fi nevoie de intervenția oamenilor.

Sursa: ZHD.ro – vezi articolul

Alte articole