Târnosirea bisericii din Sat Şugatag         

Duminică, 19 iunie 2022, a Tuturor Sfinţilor şi a lăsatului sec pentru Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a târnosit biserica credincioşilor din Sat Şugatag, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură.

Slujba de târnosire

Un foarte mare număr de  credincioşi, îmbrăcaţi în frumoasele lor straie inconfundabile de pe Valea Marei, au ieşit în întâmpinarea Întâistătătorului locului, bucuroşi că se va târnosi frumoasa şi spaţioasa lor biserică, pregătită de acest moment solemn încă dinainte de pandemie şi amânat mai bine cu doi ani.

Slujba târnosirii, moment de o importanţă şi o frumuseţe deosebite, pe care doar o generaţie, din mai multe, îl prinde în viaţă, are solemnitatea ei aparte de care se bucură toată comunitatea. A fost săvârşită, după toate regulile Bisericii Ortodoxe, din care n-a lipsit nici cel mai mic amănunt: au fost rostite toate rugăciunile, după tipic, s-a înconjurat biserica, în dangăt de clopote, şi s-a uns în exterior cu Sfântul şi Marele Mir şi s-au făcut rugăciunile cuvenite, s-a uns cu Sfântul şi Marele Mir interiorul şi pictura, în cele patru puncte cardinale, apoi Sfântul Altar, Proscomidiarul, catapeteasma şi fiecare icoană de pe ea, începând cu icoanele împărăteşti, s-au pus în piciorul Sfintei Mese, după ce aceasta a fost spălată, după datină, cu apă şi săpun, apă de trandafiri, a fost unsă cu Sfântul şi Marele Mir, pentru că este cel mai sfânt loc de pe pământ, Documentul de Sfinţire sau Hrisovul, cum era numit în vechime, împreună cu Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici, în cazul acesta ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel, Dobrogea, de secol IV, s-au pus icoanele, din granit, ale clor patru Sfinţi Evanghelişti Matei, Ioan, Luca şi Marcu, în cele patru colţuri ale Pristolului, şi toate au fost pecetluite cu ceară, s-a înfăşurat Sfânta Masă cu cele trei acoperăminte sfinţite şi puse obiectele liturgice pe ea: Sfântul Antimis, Sfânta Evanghelie, două Cruci de binecuvântare, două sfeştnice, candela, Sfânta Cruce, mare, din spatele Sfintei Mese, şi astfel Sfântul Altar a fost pregătit pentru liturghisire. Nimeni, sute şi, poate, mii de ani, nu are voie să lucreze la el, decât în caz de deteriorare mare a bisericii, care este nevoie să fie retârnosită.

Biserica din Sat Şugatag s-a construit între anii 1999-2009. Piatra de temelie a fost sfințită și așezată în toamna anului 1999 de Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, pe atunci Arhiereu-Vicar, preot paroh fiind Vasile Danci.

Localitatea Sat Şugatag este o așezare veche a Maramureșului Voievodal, situată pe Valea Marei. Prima atestare documentară cunoscută este în anul 1360, când s-a dat ca donație lui Dragoș, fiul lui Gelu din Giulești, și constituită ca parohie în anul 1439, având o bisercă din lemn de stejar, monument istoric, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, construită în anul 1642, pe locul unei biserici tot de lemn, mai veche.

Biserica nou construită a fost proiectată de Arhitectul Constantin Pena din Baia Mare și are o formă de cruce latină, cu o lungime de 31,65 m, lățime 11,75 m și înălțime de 30 m. Lucrările de zidire s-au finalizat în anul 2009 și au început lucrările de finisare exterioară. Tot atunci s-au pus cele trei cruci pe turnurile bisericii. În 2010 s-a montat în biserică un iconostas din lemn de stejar sculptat, executat în Piatra Neamț. Tot în acest an s-au montat și două clopote, unul de 700 kg, iar celălalt de 400 kg.

În 2010, biserica a putut primi în incintă credincioși, astfel că, în 2011, Preasfințitul Părinte Iustin a sfințit lucrările executate până atunci. Tot în acel an a fost instalată o centrală electrică pentru încălzire.

Lucrările de pictură s-au început în anul 2015. Altarul a fost pictat de pictorul Dumitru Macovei, iar mai departe, până la finalizare, pictura a fost realizată de pictorul Sorin Iosub, executată în mare parte în 2019 și finalizată în 2020, după ce s-a montat pardoseala din granit. În primăvara anului 2020 părintele Vasile Danci s-a pensionat și a fost numit paroh Părintele Manuel Ionuț Crainic. Biserica a fost înzestrată, în vara anului 2021, cu un policandru în greutate de 700 kg, al doilea de acest tip ca mărime din ţară, prevăzut cu 170 becuri. Tot în anul 2021 cafasul bisericii și scările au fost padimentate cu travertin și s-a realizat un lumânărar.

Sfânta Liturghie Arhierească

Târnosirea a fost urmată de Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie, oficiată de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, împreună cu un sobor de 21 de preoţi şi patru arhidiaconi, pe o scenă amplasată în larga curte a bisericii.

Soborul a fost alcătuit din Pr. Vasile Aurel Pop, protopopul de Sighet, Protos. Agaton Oprişan, stareşul Mănăstirii Petrova, Pr. Gheorghe Ulici, secretar protopopesc, Pr. Marcel Ionuţ Crainic, paroh, Pr. Vasile Danci, fost paroh, actualmente slujitor la Schitul Sălişte Buleni din Săliştea de Sus, Pr. Mihai Marina, din Strâmtura, Ucraina, protopopul românilor ortodocşi din Arhiepiscopia Hustului şi Vinogradovului, Pr. Lect. Univ. Dr. Vasile Borca, de la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Pr. Gheorghe Pop pensionar din Seini, fiu al satului, Pr. Ioan Ardelean, din Deseşti, membru în Adunarea Naţională Bisericească, Pr. Gavriş Vancea din Sălişte, Pr. Marian Vasile Pop din Breb, Pr. Andrei Pop din Mara, Pr. Nicolae Costin din Lăschia, Pr. Tomel Pop din Seini, Pr. Petru Tincu, fiu al satului, din oraşul Mizil, judeţul Prahova, Pr. Gheorghe Bogdan Belea din Strâmtura, Pr. Florin Tămaş din Hoteni, Pr. Ioan Capolna din Sârbi, Pr. Ioan Vraja din Giuleşti, Pr. Ştefan Şimon din Berbeşti, Pr. Viorel Zoicaş din Vălenii Şomcutei, Pr. Bogdan Mureşan din Supuru de Sus, Pr. Marius Perşe din Corund, Arhid. Teodosie Bud, consilier economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector pentru catehizarea tineretului, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă au cântat cunoscutul interpret de muzică populară Ionuţ Bledea, care şi-a început cariera de solist ca diac la strana acestei biserici, Covaci Raluca şi Denisa Bledea, din localitate.

În rândul credincioşilor s-au aflat primarul Ioan Oanea din Ocna Şugatag, Gheorghe Bohotici din Deseşti şi senatorul Dan Ivan.

Cuvântul de învăţătură

Un vast şi de folos cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în faţa credincioşilor adunaţi în Sat Şugatag, în număr de câteva mii, de pe Văile Marei, Cosăului şi Izei, precum şi din celelalte părţi ale judeţului, invitaţi de localnici la acest mare eveniment, precum şi nu puţini fii ai satului răsfiraţi prin ţară şi veniţi acum acasă.

„În această duminică sunt pomeniţi toţi Sfinţii lui Dumnezeu, care au trăit de la începutul lumii, patriarhii, drepţii şi proorocii Vechiului Testament şi până la sfinţii născuţi din har şi adevăr prin botezul cu Duh Sfânt şi foc în Biserica lui Hristos, Care a luat chip văzut şi existenţă istorică la praznicul cincizecimii, la Pogorârea Duhului Sfânt, care este la 50 de zile după învierea Domnului şi la 10 zile după Înălţarea la cer, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Deci, au aşezat Sfinţii Părinţi ai Bisericii o duminică a Tuturor Sfinţilor pentru ca să putem cuprinde în rugăciunile noastre, în cinstirea noastră, în evlavia noastră, pe toţi, atât pe cei ştiuţi, cât şi pe cei neştiuţi de oameni şi cunoscuţi doar de Dumnezeu… Nu pot fi cunoscuţi toţi Sfinţii. De aceea li s-a consacrat o duminică, cea mai potrivită, prima după Rusalii, după întemeierea Bisericii, pentru că Sfinţii sunt rodiri ale Duhului Sfânt, Care a lucrat în mod minunat în viaţa oamenilor care au crezut în Iisus Hristos şi s-au botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi L-au mărturisit şi Îl mărturisesc pe Hristos că este Fiul Dumnezeului Celui Viu, salvatorul umanităţii şi Mântuitorul lumii. De aceea, a fost aşezată după Rusalii Duminica tuturor Sfinţilor, pentru că oamenii sfinţi nu devin Sfinţi cu de la ei putere şi nu devin Sfinţi pentru că doresc să fie Sfinţi, ci pentru că aşa Dumnezeu vrea şi Dumnezeu Îi alege. Pe Sfinţi îi face Dumnezeu şi lucrează prin Duhul Sfânt în viaţa lor.”

„Nobleţea o dă creştinismul, nu valorile noastre materiale şi economice, a mai precizat Preasfiţitul Părinte Episcop Iustin. Creştinismul dă nobleţea şi amprenta şi sufletul. Noi suntem nobili din toate punctele de vedere, ca popor. Şi suntem un popor atât de tolerant, atât de frumos la suflet, atât de ospitalier. Am creat atâta cultură, literatură, capodopere adevărate. Şi am apărat credinţa şi L-am mărturisit pe Hristos, că este semnul sfinţeniei şi al nobleţei, prin marii părinţi ai Bisericii noastre, prin preoţimea noastră care a păstorit în satele noastre retrase din toată ţara şi din Maramureşul nostru creştin şi binecuvântat de Dumnezeu. Am fost în SUA şi Canada, dar lipseşte harul şi sfinţenia. Aici, când respiri, parcă respiri Duh Sfânt şi binecuvântare. În Maramureş, când treci dealurile acestea frumoase şi line şi munţii aceştia care sunt îmbrăcaţi în verdeaţă, parcă simţi că înaintea ta a trecut Dumnezeu. Totu-i binecuvântat. Nu-i pângărit încă. Nu-i înstrăinat. Nu-i profanat. Nu-i profan. E sfinţit, că aşa-i viaţa. Păi, acolo e supercivilizaţie, dar nu mai există sfinţenie şi har. Există creştini şi acolo. Şi acolo este creştinism în felul lor, dar îi un creştinism cu mai puţin har. Aici cimitirele sunt pline de sfinţi. Familia nobilă din Maramureşul Voievodal, totul este binecuvântat.”

Distincţii

Ctitorul bisericii, preotul Vasile Danci, care a slujit 35 de ani în această parohie, a fost distins cu Crucea „Justinian Arhiepiscopul” pentru toţi anii de efort pe care i-a depus aici şi pentru ridicarea acestui sfânt locaş.

Preotul paroh Marcel Ionuţ Crainic a fost hirotesit întru iconom stavrofor cu dreptul de a purta Sfânta Cruce.

Consiliul Parohial a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul”, iar primarul Ioan Oanea a primit tot Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul”.

Un număr de circa 15 binefăcători au primit Diploma Anului Omagial.

Sursa: JurnalMM.ro – vezi articolul

Alte articole