SPARG LIMITELE PENIBILULUI. CJH face turismul de rahat (la propriu) în Sarmizegetusa Regia

Gospodarii de la obiectivul turistic Sarmizegetusa Regia (SPAI) imput monumentul UNESCO cu miros de fecale. Duhoarea a apărut în urmă cu o lună, când haznaua veche a fost debranşată de la rezervorul de colectare a dejecţiilor, iar fecalele se scurg într-un butoi de 200 de litri, descoperit, pe care îl golesc periodic în aria protejată – potrivit unor informaţii neoficiale. Şefii CJH spun că, în realitate, ei au două butoaie care se umplu pe rând şi se golesc deodată cu vidanja, cam la două săptămâni

Operaţiunea de înlocuire a closetelor vechi a început fix de-a-ndoaselea. În mod normal, o astfel de lucrare începe cu montarea toaletelor noi, şi când totul este pregătit se debranşează rezervorul de colectare a dejecţiilor de la buda veche pentru a se ataşa la WC-ul cel nou, o mişcare de câteva ore între închiderea closetelor vechi şi darea în folosinţă a celor noi. Asta ştie orice gospodar, nu trebuie să fii demnitar plătit cu 20.000 lei pe lună, cum este cazul vicepreşedintelui Sorin Vasilescu, cel care răspunde de activitatea SPAMI.

Despre carul de dinaintea boilor

La Sarmizegetusa Regia, primul lucru pe care l-au făcut meseriaşii a fost acela de a deconecta buzile vechi de la rezervor. S-a întâmplat în urmă cu o lună, timp în care closetele noi au rămas nefuncţionale. „Toaletele noi nu pot fi folosite încă, deoarece trebuie finalizate toate lucrările de instalare a acestora în conformitate cu prevederile proiectului tehnic. Din datele furnizate de constructor, este o chestiune de zile până ce acestea vor putea fi utilizate”, ne transmit şefii Consiliului Judeţean Hunedoara, prin biroul de presă. (Tot „o chestiune de zile” a fost şi în răspunsul primit în urmă cu o lună legat de acest subiect.)

Cum a făcut CJH rahatu’ praf

Haznalele vechi, singurele funcţionale, sunt folosite cu o improvizaţie de tot rahatul. La capătul ţevii de evacuare a fost pus un butoi descoperit cu o capacitate de vreo 200 de litri. Locul pute. Monumentul de patrimoniu mondial este îmbâcsit cu balegă de… călăreţ. Neoficial (oamenii se tem să vorbească, deşi îndură umilinţe crunte), am aflat că angajaţii sunt obligaţi să golească butoiul cu găleata şi să arunce periodic rahatul în aria protejată a Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Şefii CJH neagă astfel de practici. „Dejecţiile colectate în butoiul amplasat provizoriu lângă cele două toalete vechi, din lemn, vor fi ridicate de către societatea cu care Serviciul Public de Administrare Monumente Istorice are încheiat contract de prestări servicii de vidanjare”, sună răspunsul CJH. Aşadar, n-au fost ridicate, nu sunt ridicate, ci „vor fi ridicate”. În condiţii normale, rezervorul de 10.000 de litri care deservea buzile era vidanjat cam din două în două luni, iar pentru curăţarea haznalelor se foloseau cam 40 litri de apă zilnic. Chestia cu „vor fi ridicte” nu ţine. Pentru a lămurii situaţia am cerut noi explicaţii la CJH. Aşa am aflat că buda se spală acum mai rar, „nu se mai dă cu apă după fiecare turist”, gospodarii SPAMI au două butoaie de 200 litri, iar când unul se umple e înlocuit şi rămâne „pe stoc” până se umple şi celălalt, moment în care vine vidanja şi le goleşte pe amândouă. Astfel, într-o lună vidanja a ajuns la Regia de două ori.

Closet nou, stricat înainte de a fi montat

Toaletele „eco” au fost cumpărate de şefii administraţiei judeţene în urmă cu un an. Ele au stat inutile şi s-au deteriorat încă înainte de a fi date în folosinţă. Ca o ironie grotescă, closetul destinat persoanelor cu dizabilităţi a devenit „infirm”. Acoperişul s-a desprins şi a fost fixat cu nişte lemne. A costat 7.226,89 lei (fără TVA), iar celelalte au fost ceva mai ieftine: 2563,03 lei fără TVA pentru o toaletă simplă, normală. Decizia de a le ţine un an pe tuşă, degeaba, aparţine şefilor CJH. „Toaletele ecologice au fost aduse la Sarmizegetusa Regia în luna octombrie 2018, cu scopul de a le înlocui pe cele din lemn, utilizând acelaşi amplasament. În urma consultărilor cu specialiştii, conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara a ajuns la concluzia că este mai potrivit ca toaletele să fie mutate pe un alt amplasament, într-o zonă mai ferită privirii. Pentru ca această mutare să aibă loc, a fost nevoie de întocmirea unei documentaţii tehnice laborioase, de obţinerea tuturor avizelor, pentru că vorbim de un monument UNESCO. Pentru amplasarea toaletelor a fost construită o platformă specială din beton, iar cabinele vor fi protejate contra intemperiilor de un acoperiş din lemn”, explică şefii judeţului.

„Costul estimativ al investiţiilor – amplasare toalete ecologice, adăposturi provizorii pentru vizitatori, montarea a două panouri fotovoltaice, completarea cu pământ suprafeţelor erodate de ploi, montarea unor borne topografice şi realizarea unui sondaj geo-tehnic – a fost aprobat în luna august şi se ridică la 190.000 lei fără TVA”, mai informează administraţia judeţeană.

Lucrurile mici dezvăluie adevăruri mari

„Cetățeanul Vasilescu Adrian  este incapabili să înţeleagă că administrarea Sarmizegetusei nu înseamnă numai simpozioane, protocoale, conferinţe, discursuri scrise de alţii şi citite de pe foaie, mese festive, ordine stupide, date din birou şi alte fiţoşenii. Administrarea înseamnă gospodărire responsabilă, la faţa locului, care începe cu lucruri aparent neînsemnate, dar extrem de importante şi uneori greu de rezolvat, înseamnă munca de jos, iar jos înseamnă şi haznaua. Este inadmisibil să începi o lucrare pompieristic, cu hei-rupul să te împotmoleşti o lună de zile pentru că nu ai idei şi soluţii, iar rezultatul să fie promiscuitate. Mirosuri pestilenţiale ca la Turdaș, imagine grotescă a unui butoi în care plutesc dejecţii şi deşertarea acestuia în pădure, într-o arie protejată. Această lucrare trebuia terminată în maxim două zile în care se puteau evita situaţii penibile şi incompatibile cu un monument de o asemenea importanţă. Un an de zile, de când au fost achiziţionate toaletele aşa-zis ecologice, era un timp suficient de generos pentru găsirea unei soluţii eficiente şi rapide. Un an de zile, pe toţi i-a durut în cot. Tocmai bagatelizând şi chiar dispreţuind aceste lucruri neînsemnate, în scurt timp, ei au reuşit să trimită un om la moarte şi să umple Sarmizegetusa de rahat. În acest caz demiterea celor vinovaţi este un lucru mult prea blând”, ne-a declarat Vladimir Brilinsky, fost administrator la Sarmizegetusa Regia.

Sursa: ZHD.ro – vezi articolul

Alte articole