Sindromul post-Covid, definit oficial de OMS. Cât de periculoase sunt efectele nebănuite ale trecerii prin boală

Afecțiunea a rămas unul dintre cele mai misterioase aspecte ale contractării virusului, pe măsură ce lista simptomelor a continuat să pună medicii în încurcătură.

Sindromul post-Covid, definit oficial de OMS. Cât de periculoase sunt efectele nebănuite ale trecerii prin boală

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a propus să vină cu o analiză clinică a simptomelor, în momentul în care a declarat oficial sindromul o „afecțiune post-Covid”.

Simptomele frecvente includ în mod oficial oboseală, dificultăți de respirație, disfuncții cognitive.

OMS spune că sindromul post-Covid apare la persoanele cu antecedente de Covid-19 probabil sau confirmat, de obicei la trei luni de la debutul infecției cu coronavirus, cu simptome care durează cel puțin două luni și nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ.

„Simptomele frecvente includ oboseala, dificultățile de respirație, disfuncții cognitive, dar și altele … care au, în general, un impact asupra funcționării zilnice.

Simptomele pot fi cu debut nou, după recuperarea inițială dintr-un episod acut de Covid-19 sau pot persista după boala inițială. Simptomele pot fluctua sau recidiva în timp”, precizează Organizația Mondială a Sănătății.

Se adaugă că venirea cu o definiție este un prim pas important pentru a se asigura că oficialii din domeniul sănătății pot detecta și trata afecțiunea cât mai eficient posibil.

OMS a declarat că o definiție separată ar putea fi aplicabilă copiilor.

Impactul sindromului post-Covid ar putea depăși durata pandemiei

Milioane de oameni care s-au îmbolnăvit de Covid-19 și au supraviețuit constată că o recuperare completă poate fi frustrant de evazivă.

Săptămâni sau chiar luni după ce pare că și-au revenit după un caz ușor, mulți pacienți încă se confruntă cu o gamă largă de probleme de sănătate.

Pe măsură ce cercetătorii încearcă să măsoare durata și profunzimea sindromului post-Covid, în lume se deschid clinici specializate pentru a trata pacienții.

Scara pandemiei și persistența unora dintre efectele invalidante ale Covid-19 înseamnă că efectele economice și secătuirea resurselor de sănătate ar putea continua multă vreme după terminarea contagiunii.

Deși majoritatea simptomelor sindromului nu par să pună viața în pericol, un studiu publicat în aprilie 2021 în revista Nature a constatat că persoanele care suferă de această afecțiune aveau un risc crescut de 59% de a muri în decurs de șase luni.

Acest lucru rezultă în aproximativ opt decese suplimentare la 1.000 de pacienți cu Covid-19, adăugând la bilanțul ascuns al pandemiei.

Ce prevalență au efectele pe termen lung?

Cercetătorii nu au studiat suficiente cazuri pe o perioadă suficient de lungă pentru a evalua întreaga gamă de efecte, ce proporție de pacienți vor suferi de ele sau pentru cât timp.

Diverse studii publicate indică faptul că aproximativ 10 – 20% dintre oameni prezintă simptome persistente timp de săptămâni până la luni după infecție.

Descoperirile timpurii și cererea de clinici specializate pentru a ajuta supraviețuitorii să facă față cicatricilor pulmonare, leziunilor cardiace cronice, oboselii și altor afecțiuni indică o prevalență semnificativă.

Aproximativ 1,1 milioane de persoane din Marea Britanie au raportat că se confruntă cu sindrom post-Covid la începutul lunii septembrie, potrivit Office for National Statistics.

Dintre acestea:

  • 405.000, sau 37%, au confirmat sau suspectat Covid-19 cu cel puțin un an în urmă;
  • 706.000, sau 65%, au spus că simptomele au afectat în mod negativ activitățile de zi cu zi;
  • 211.000, sau 19%, au raportat că capacitatea lor de a întreprinde activități de zi cu zi a fost „limitată foarte mult”.

Care sunt implicațiile mai largi?

Unii cercetători spun că pandemia poate stimula o serie de probleme pe termen lung, cum ar fi sindromul oboselii cronice, demența, boala Parkinson, diabetul și insuficiența renală.

O creștere a tratamentelor pentru depresie, anxietate și durere a stârnit îngrijorarea unei creșteri a numărului sinuciderilor și a supradozelor de opioide.

Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au raportat o creștere a deceselor prin supradoză în 2020. Orele reduse de lucru raportate la 69% dintre pacienți indică faptul că pandemia are un impact asupra productivității muncii.

Cu aproape 240 de milioane de infecții confirmate în întreaga lume la nivelul lunii octombrie, chiar și o mică parte cu efecte pe termen lung ar putea avea consecințe sociale și economice enorme.

Și acestea vor fi mărite dacă problemele vor ajunge să dureze ani sau zeci de ani.

Alte virusuri cauzează boli prelungite?

Da. Așa-numitele sindroame post-virale apar după infecții, inclusiv răceala obișnuită, gripa, HIV, mononucleoza infecțioasă, rujeola și hepatita B.

S-au observat diabet și alte consecințe pe termen lung la supraviețuitorii sindromului respirator acut sever (SARS), care este cauzat de un coronavirus înrudit cu SARS-CoV-2.

Un studiu canadian a identificat 21 de lucrători din Toronto care au prezentat simptome post-virale timp de trei ani după ce au contractat SARS în 2003 și nu au putut să se întoarcă la munca lor obișnuită.

Unii oameni care au fost spitalizați cu SARS în Hong Kong au încă afectată funcția pulmonară doi ani mai târziu, a constatat un studiu realizat pe 55 de pacienți, publicat în 2010.

Cu toate acestea, nu se știe încă dacă lecțiile SARS sunt aplicabile Covid-19.

Articol preluat de pe FANATIK.RO.

Sursa: Fanatik.ro – vezi articolul

Alte articole