Astăzi, 9 iunie 2025, în prima zi de luni după Duminica Rusaliilor, creștinii ortodocși prăznuiesc Sfânta Treime, o sărbătoare care încununează ciclul pascal și reafirmă credința în Dumnezeu cel în trei ipostasuri: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
Sărbătoarea are o semnificație aparte în viața Bisericii. La cincizeci de zile după Învierea Domnului, prin Pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor, s-a întemeiat la Ierusalim prima comunitate creștină și a luat ființă Biserica. În această Biserică vie, omul este primit prin Taina Sfântului Botez, oficiată în numele Sfintei Treimi, taina centrală a credinței ortodoxe. Credinţa în Preasfânta Treime este mărturisită în fiecare duminică și sărbătoare în cadrul Sfintei Liturghii, prin Simbolul de credinţă stabilit de Sfinții Părinți la Sinoadele Ecumenice de la Niceea (325) și Constantinopol (381).
În paginile Sfintei Scripturi, mărturii despre cele trei Persoane dumnezeiești apar încă din Vechiul Testament, acolo unde Dumnezeu spune: „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră” sau „Iată că Adam s-a făcut ca unul din Noi”. Prezența Treimii este văzută și la stejarul din Mamvri, unde Avraam este vizitat de trei Oaspeți cerești. Noul Testament confirmă și clarifică această taină: la Buna Vestire, la Botezul Domnului în Iordan și în cuvintele Mântuitorului care îndeamnă la botezul în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh.
Biserica Ortodoxă a reprezentat taina Treimii în mod canonic prin icoana celor trei îngeri care l-au vizitat pe Avraam. Cea mai cunoscută reprezentare este faimoasa icoană a Sfintei Treimi pictată de Andrei Rubliov, o capodoperă a artei religioase rusești.
Din punct de vedere teologic, Tatăl este nenăscut, Fiul este născut din veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede din veci din Tatăl. Această învățătură, revelată în Scriptură și tâlcuită de Sfinții Părinți, nu este o formulare abstractă, ci expresia dragostei desăvârșite dintre cele trei Persoane divine, o iubire la care omul este chemat să participe prin credință, rugăciune și fapte.
În biserici din toată țara au loc astăzi slujbe speciale, iar credincioșii participă cu evlavie la rugăciuni și procesiuni, cerând luminare și întărire sufletească. În multe zone, preoții sfințesc câmpurile și gospodăriile, iar credincioșii aduc ramuri de tei sau nuc, simboluri ale limbilor de foc care s-au pogorât asupra apostolilor. Tradiția populară spune că în această zi nu se lucrează, nu se spală și nu se face curățenie, pentru a păstra binecuvântarea în casă și a atrage roade bune peste vară.
Sfânta Treime nu este doar o dogmă, ci o chemare vie la unitate, la iubire și la comuniune. Într-o societate tot mai dezbinată, modelul treimic – în care Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt lucrează în desăvârșită armonie – oferă creștinilor o cale de întoarcere spre valorile autentice ale credinței și umanității.
Sursa: Ziar Harghita.
