România trece, în acest sfârșit de săptămână, la ora de vară. În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, ceasurile se dau înainte cu o oră, astfel încât ora 3:00 devine ora 4:00. Practic, românii vor dormi mai puțin cu o oră, iar ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Ora de vară va rămâne în vigoare până în 25 octombrie 2026, când se va reveni la ora standard.
Sistemul a fost gândit pentru a valorifica mai eficient lumina naturală, în special în lunile de primăvară și vară, când zilele devin mai lungi. Ideea din spatele acestei schimbări a fost, inițial, reducerea consumului de energie prin limitarea folosirii iluminatului artificial în a doua parte a zilei. În prezent, însă, eficiența reală a măsurii este tot mai des pusă sub semnul întrebării, în contextul în care modul de consum s-a schimbat semnificativ, iar multe aparate electrice funcționează indiferent de lumina de afară.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, nu în 1917, așa cum se afirmă uneori în mod eronat. Ea a fost aplicată apoi în fiecare an până în 1940, după care a fost suspendată timp de aproape patru decenii. Sistemul a fost reintrodus în 1979, iar regula folosită și astăzi a fost stabilită în 1997: trecerea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie, iar revenirea la ora standard se face în ultima duminică din octombrie.
Schimbarea orei vine însă și cu efecte resimțite de mulți oameni, mai ales în primele zile. Oboseala, somnolența de peste zi, dificultățile de concentrare sau iritabilitatea apar pentru că organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program. Specialiștii atrag atenția că această mică „ruptură” în ritmul biologic poate fi mai greu de suportat în cazul persoanelor sensibile, al celor cu probleme cardiovasculare sau al celor care au deja un program de somn dezechilibrat.
Medicii recomandă o adaptare treptată încă din zilele anterioare schimbării orei: culcatul puțin mai devreme, evitarea meselor grele seara, mai multă expunere la lumină naturală dimineața și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de somn. Chiar dacă această trecere aduce un mic disconfort, ea rămâne pentru mulți și un semn clar că primăvara s-a instalat, iar serile mai lungi și mai luminoase sunt tot mai aproape.
La nivel european, discuția privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei nu este închisă, dar nici finalizată. Deși Parlamentul European a susținut în 2019 eliminarea acestei practici, statele membre nu au ajuns la o decizie comună, astfel că sistemul actual continuă să se aplice și în 2026. Asta înseamnă că și România rămâne, cel puțin deocamdată, în același calendar al schimbării orei ca majoritatea statelor europene.
Sursa: Ziar Harghita.
