Proiect USR pentru descentralizarea şi depolitizarea sistemului de educaţie: Concursurile pentru directori să fie organizate direct de şcoli
USR propune o reformă a modului în care sunt selectaţi directorii unităţilor de învăţământ, prin transferarea organizării concursurilor de la inspectoratele şcolare către consiliile de administraţie ale şcolilor. Această propunere legislativă nu inventează un model nou, ci îl preia pe cel care şi-a dovedit eficienţa.Pentru că în centrul oricărei decizii privind şcoala trebuie să se afle cel pentru care şcoala există: elevul.
Unul dintre mecanismele care menţin sistemul de educaţie blocat este modul în care sunt selectate şi numite conducerile şcolilor. În sistemul actual, decizia aparţine inspectoratelor şcolare judeţene, iar inspectorii generali sunt numiţi politic, nu prin concurs. În consecinţă, competenţa este adesea înlocuită de apartenenţa la reţele de influenţă în procesul de selecţie a conducerii şcolilor.Consecinţa este una sistemică: directorul unei şcoli răspunde, în primul rând, în faţa celui care l-a numit, nu în faţa comunităţii pe care o deserveşte.
Fiecare schimbare de putere la nivel judeţean a fost însoţită, în mod predictibil, de schimbarea directorilor de şcoli, indiferent de performanţele acestora, de nevoile unităţii de învăţământ sau de interesul elevilor.Prin această propunere legislativă, USR urmăreşte să schimbe logica după care funcţionează conducerea unei şcoli, nu doar să modifice câteva articole din lege. Pornind de la principiul că cei mai interesaţi de performanţa unei şcoli sunt cei care fac parte din comunitatea sa precum cadrele didactice, părinţii, reprezentanţii comunităţii şi, mai ales, elevii, proiectul transferă decizia privind conducerea şcolii către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ.Concret, concursul pentru funcţia de director va fi organizat la nivelul şcolii, de către Consiliul de Administraţie.
Criteriile de selecţie vor fi stabilite în funcţie de nevoile specifice ale fiecărei unităţi de învăţământ, nu printr-o metodologie uniformă aplicată de la nivel judeţean. Astfel, directorul ales va fi cel mai potrivit pentru şcoala respectivă, nu cel mai convenabil pentru o structură administrativă. Totodată, contractul de management educaţional, care va cuprinde indicatori de performanţă clari, asumaţi şi evaluaţi anual, va fi încheiat cu Consiliul de Administraţie al şcolii. Directorul va răspunde în faţa comunităţii şcolare pe baza unor obiective măsurabile, nu în faţa unui for extern, pe baza unor criterii discreţionare.Funcţia de director este separată de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie.
Preşedintele CA va fi ales prin vot secret dintre membrii consiliului. Această separare instituie un mecanism real de control intern şi garantează că directorul răspunde în faţa unui for independent, cu competenţe şi legitimitate proprii. Decizia privind numirea şi revocarea directorului aparţine Consiliului de Administraţie, în timp ce autoritatea publică locală îşi păstrează atribuţiile de evaluare şi supraveghere, fără drept de decizie unilaterală asupra conducerii şcolii.În ansamblu, acest proiect legislativ transformă meritocraţia dintr-un principiu declarat într-unul aplicat în funcţionarea sistemului de educaţie.Propunerea nu redistribuie influenţa politică în sistem, ci urmăreşte eliminarea acesteia.
Descentralizarea este un principiu democratic fundamental. O comunitate care îşi alege conducerea şcolii îşi asumă în mod direct responsabilitatea pentru dezvoltarea acesteia. În schimb, atunci când conducerea este impusă din exterior, comunitatea devine un simplu spectator al propriului sistem de educaţie. Din perspectivă europeană, România se numără printre puţinele state membre în care numirea directorilor de şcoli este mediată politic la nivel judeţean.
