Primarii localităţilor limitrofe Craiovei spun NU unificării voluntare

Municipiul Craiova este înconjurat de multe localităţi, unele incluse în zona metropolitană, destul de dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Aşa sunt, de pildă, comunele Podari, Cârcea, Işalniţa sau Mischii, localităţi pe care doar Codul Administrativ le mai separă, propriu-zis, de municipiu. În condiţiile în care propunerea Asociaţiei Municipiilor din România ar fi adoptată de Guvern şi transformată în lege, localităţi ca cele amintite mai sus vor putea alege voluntar să fie alipite municipiului cu care se învecinează, formând astfel un singur oraş sau o metropolă. Întrebată despre această iniţiativă, Lia-Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, s-a abţinut de la a exprima un punct de vedere clar. „În ceea ce ne priveşte, într-adevăr, sunt foarte mulţi cetăţeni care s-au mutat din Craiova în zona metropolitană, la Cârcea şi la Malu Mare. Dacă faceţi o statistică – vă uitaţi câtă populaţie avea Craiova acum 10 ani şi cât de mult au crescut comunele din jurul Craiovei – , o să vedeţi că este fix acelaşi număr de persoane. Urmează să avem discuţiile acestea în Zona Metropolitană. N-aş vrea să le fac publice înainte de a le discuta cu primarii din zonă”, a spus edilul, citat de colegii de la ziaruldecraiova.ro La rândul nostru, am luat legătura cu o parte dintre edilii care conduc comunele importante din jurul Craiovei pentru a afla care este şi opinia lor.

Valerică Pupăză, primar Cârcea: „Nu este o soluţie!”

Cârcea este una dintre comunele care se încadrează perfect în planurile lui Emil Boc. Aflată în imediata apropiere a Craiovei şi locuită de aproximativ 4.000 de cetăţeni, Cârcea, prin unificarea voluntară, ar deveni un veritabil cartier al municipiului, însă edilul Valerică Pupăză nu crede că aceasta este o soluţie bună pentru dezvoltarea localităţii pe care o conduce. Dimpotrivă, edilul social-democrat vede în proiectul promovat de Asociaţia Municipiilor din România o îngreunare inutilă a administraţiei. Soluţia pe care o propune sunt proiectele comune de dezvoltare.

Valerică Pupăză

„Nu cred că este o soluţie şi nu mi se pare corect. Este cunoscut faptul că o administraţie, cu cât se întinde pe o suprafaţă mai mare, cu atât este mai puţin eficientă. De exemplu, la periferia Craiovei încă este mult de lucru, iar această unificare nu ar face decât să îngreuneze şi mai mult dezvoltarea. Orice municipiu în centru arată foarte bine, dar la periferii sunt destul de multe probleme. Dacă se va extinde şi cu localităţile limitrofe, credeţi că ar putea să rezolve toate problemele? În schimb, zona metropolitană este o idee foarte bună, dar nefolosită. Părerea mea este că fiecare UAT trebuie să funcţioneze în continuare, dar să se implementeze proiecte comune de dezvoltare cu municipiul cu care se învecinează, ca de exemplu, transportul în comun. Cred că aşa ar fi mult mai eficient”, a declarat edilul Valerică Pupăză.

Proiectul este respins şi de edilul Işalniţei

O altă localitate importantă din proximitatea municipiului Craiova este Işalniţa, cu o comunitate de peste 4.000 de locuitori şi cu câţiva investitori importanţi. Primăria este condusă de Tiberiu Dascălu, de la PSD, care, la rândul lui, nu este deloc entuziasmat de posibilitatea unei unificări cu Craiova. Atât din punct de vedere al dezvoltării, cât şi din punct de vedere al relaţiei cu cetăţenii, o administraţie centrală nu ar fi deloc potrivită, consideră acesta. „Îmi este foarte greu să cred că cetăţenii ar putea să voteze în favoarea unui asemenea proiect. Nu spun că este un lucru neapărat rău, doar că foarte complicat şi nu ştiu cât de eficient. Oamenii ştiu că la ei în comună este primarul, pe care îl caută, cu care se întâlnesc. Nu ştiu cât de receptivi vor fi la un aparat administrativ distant, aşa cum ar fi cel creat prin acest proiect. Nici din punct de vedere al dezvoltării nu ştiu dacă ar fi un plus. Să luăm, de exemplu, cazul locuitorilor din Cernele sau Troaca. Administrativ, fac parte de ani buni din municipiu, dar în realitate nu s-a schimbat nimic. Au aceleaşi condiţii. Ar fi o variantă, poate, dacă s-ar implementa în zonele dezvoltate, cum este cazul celebrei comune Floreşti, de lângă Cluj”, a precizat Tiberiu Dascălu, primarul comunei Işalniţa.

Aurel Gheorghiţă, primar Podari: „Nu cred că ar ajuta la nimic”

Aurel Gheorghiță

Nici Aurel Gheorghiţă, primarul Podariului, ales din partea PSD, nu consideră de bun augur o astfel de propunere. În opinia acestuia, primăriile din diferitele comune limitrofe au propriile proiecte, propriile bugete, iar crearea unui gigant administrativ ar fi, mai degrabă, un mare pas înapoi pentru dezvoltarea zonelor din jurul oraşelor importante. „O astfel de decizie depinde de cetăţeni, dacă ei îşi doresc şi dacă votează, dar, din punctul meu de vedere, ca primar, nu cred că ar ajuta la nimic. Ar deveni un organism foarte greu de gestionat, cu foarte multe probleme de rezolvat şi nu văd cum ar putea o singură administraţie să facă acest lucru. Nici cetăţenii, cel puţin cei din Podari, nu cred că şi-ar dori”, a menţionat Aurel Gheorghiţă, primarul de la Podari.

„Nu o văd ca pe o soluţie benefică pentru comunitatea pe care o conduc”

În felul acesta ne-a descris propunerea Asociaţiei Municipiilor din România edilul comunei Mischii, liberalul Gheorghe Popa. Principalul argument pe care l-a adus pentru punctul său de vedere este lărgirea foarte mult a listei de priorităţi pentru dezvoltare, acesta fiind de părere că orice investiţie se implementează de la centru către extremităţi. Pe când, în actualul format administrativ, fiecare primărie îşi gestionează priorităţile şi banii de care dispune.

Gheorghe Popa

„Am auzit despre această propunere, dar nu o văd ca pe o soluţie benefică pentru comunitatea pe care o conduc. Este de ajuns să ne uităm la cartierele mărginaşe ale Craiovei şi vom vedea câte lipsuri sunt. Prin unificare cu municipiul nu am face decât să adăugăm şi problemele noastre la cele ale municipiului şi, chiar dacă ar începe extinderea utilităţilor, de exemplu, aceasta ar avea loc dinspre interior spre noi, adică ar fi destul de anevoioasă. Aşa cum suntem acum, fiecare îşi gestionează ce are de făcut. Apoi, mai este un aspect. De exemplu, noi am reuşit să atragem un investitor foarte mare de pe piaţa inteligenţei artificiale. Banii din impozitele de la astfel de investitori rămân în comunitatea respectivă şi pot fi investiţi local”, a adăugat edilul Gheorghe Popa.

Acestea fiind spuse, pare destul de greu, dacă nu imposibil, ca idei precum cele promovate de Emil Boc şi Asociaţia Municipiilor din România să prindă rădăcini în jurul Craiovei. Chiar dacă am expus doar părerea edililor, fără să apelăm şi la cetăţeni, este greu de crezut că aceştia din urmă sunt de altă părere.

Sursa: indiscret.ro – vezi articolul

Alte articole