Manual de chirurgie vechi de 3.600 de ani. E uimitor ce cunoștințe vaste aveau egiptenii despre chirurgie în acea vreme

Edwin Smith Papyrus este un document medical și, cel puțin până acum, este cel mai vechi document cu informații chirurgicale din lume. A fost creat în jurul anului 1600 î.Hr., dar examinarea atentă a scrisului arată că documentul este doar o copie a unui tratat medical și mai vechi, despre care se crede că a fost scris între anii 3000-2500 î.Hr. Povestea descoperirii sale nu este pe deplin cunoscută. Tot ce se știe este faptul că, în anul 1862, egiptologul american Edwin Smith a cumpărat un vechi sul de papirus de la un comerciant egiptean. Deși nu l-a putut descifra în totalitate, a păstrat papirusul până când a părăsit această lume în anul 1906. Ulterior, papirusul a fost donat de către fiica sa Asociației Societății Istorice din New York. Acolo, membri acestei organizații au tradus pe deplin documentul și l-au făcut public.

Papyrusul Edwin Smith este un document foarte important care arată, pentru prima dată, faptul că egiptenii antici aveau o cunoaștere mult mai mare despre anatomie și medicina umană decât se credea anterior. În special, acesta a arătat faptul că egiptenii au înțeles tipurile de răni pe care corpul uman le poate suferi și modul în care acestea s-ar putea trata cu ajutorul plantelor sau a unor intervenții chirurgicale. Papyrusul vorbește despre 48 de cazuri de persoane cu răni și traume, precum leziuni, fracturi, tăieturi, dislocări de membre și chiar tumori. Cazurile sunt prezentate într-un format care nu este diferit de ceea ce medicii moderni folosesc astăzi. Fiecare caz începe cu antecedentele medicale ale pacientului și continuă cu efectuarea unor măsurători generale precum pulsul, starea rănii, culoarea ochilor și a feței pacientului, calitatea secrețiilor nazale și rigiditatea membrelor și a abdomenului său.

După examinare vine diagnosticul și prognosticul, în care medicul judecă pacientul în ceea ce privește șansele de supraviețuire și recuperare, clasificând rana sau afecțiunea într-una din cele trei categorii: “O afecțiune pe care o voi trata”, “O boală cu care mă voi lupta” și “O boală care nu trebuie tratată”. În cele din urmă, sunt descrise opțiunile de tratament care pot include cusături și bandaje, fixarea oaselor rupte, prevenirea și vindecarea infecției cu miere și oprirea sângerării cu carne crudă.

Edwin Smith Papyrus conține, de asemenea, primele descrieri cunoscute ale meningelor, ale suprafeței externe a creierului, ale lichidului cefalorahidian și ale pulsațiilor intracraniene. Cuvântul “creier” apare pentru prima dată scris de om în acest manual. Egiptenii erau conștienți de faptul că afectarea anumitor părți ale creierului ar putea afecta funcționarea organismului, provocând stări precum paralizia. Relația dintre localizarea unei leziuni craniene și partea corpului afectat este de asemenea înregistrată în document.

Papirusul arată că egiptenii aveau o cunoaștere uimitoare despre anatomia umană. Ne este prezentată inima, vasele de sânge, ficatul, splina, rinichii, hipotalamusul, uterul și vezica urinară, deși funcția fiziologică a fiecărui organ nu a fost pe deplin înțeleasă de egipteni. Aceștia mai știau că sângele circulă prin corp prin vase, cu patru milenii înainte ca William Harvey să descopere circulația, însă nu știau și de ce.

Din păcate, întreaga cunoaștere medicală a vechilor egipteni nu va fi cunoscută niciodată. Cei interesați de Papyrus Edwin Smith pot citi o traducere a cazurilor prezentate în acesta,  în limba engleză, aici: http://www.neurosurgery.org/cybermuseum/pre20th/epapyrus.html

Din 2005 până în 2006, Papyrusul Edwin Smith a fost expus la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. În prezent acesta nu mai este expus nicăieri.

sursa: https://www.amusingplanet.com/2019/02/edwin-smith-papyrus-3600-year-old.html
sursa: http://www.neurosurgery.org/cybermuseum/pre20th/epapyrus.html
traducere și adaptare: Radu Ungureanu

Sursa: CunoasteLumea.ro – vezi articolul

Alte articole