În căutarea timpului pierdut (LVI)

Economia înfloritoare şi dezvoltarea durabilă sunt posibile numai cu populaţie educată, învătământ de calitate, nivel de cultură ridicat. Iată bunăoară ce efect are învătământul! La Cisnădie, judeţul Sibiu, s-a înfiinţat în 1888 pe lângă fabrica de covoare Heinrich Sturm o şcoală profesională de textilişti. Având mâna de lucru calificată oraşul era în 1938 mai bogat cu încă 20 de filaturi, cu fabrici de stofe, postavuri, pânzeturi şi panglici. Flantropii tutoveni din anii interbelici au înfiinţat 71 de biblioteci în satele judeţului, pentru propăşirea localnicilor. Două biblioteci publice avea Bârladul, capitala Tutovei. Lectura menţine creierul sănătos, iar creierul sănătos dă vigoare trupului şi longevitate. Savantul Alexandru Oproiu, doctor în medicină, recomandă lectura ca mijloc sanogen. Domnia sa, activ profesional la 89 de ani, acordă lecturii şase ore pe zi. În Germania am văzut lumea citind oriunde: în autobuz, în parc, în aeroport,  nu am văzut nemţi să butoneze jocuri electronice. Rudele lor norvegienii au aceeaşi deschidere spre cultură şi au o ţară dezvoltată. Iată-i ce pot face: în provincia norvegiană Telemark este oraşul Rjukan într-o vale îngustă înconjurată de munţi înalţi. Asupra oraşului noaptea dăinuie şase luni pe an. Cheltuielile cu iluminatul public sunt pe măsură. Nu demult s-a montat  pe un munte  o oglindă care captează la înălţime razele solate şi le redirecţionează spre oraş. Ideea de a ilumina cu oglinzi Rjukanul datează din 1911. A formulat-o industriaşul local Sam Eyde  în volumul “Construcţii nemaivăzute”. Între anii 1870-1907 s-au editat la Bârlad 36 de ziare, cinci reviste şi 324 de cărţi, între care se numără prima lucrare dedicată vreodată lui Mihai Eminescu. A fost publicată de un bârlădean în noiembrie 1889. Bârladul interbelic avea opt edituri, patru librării mari şi societăţile literar-ştiinţifice: Liga pentru unitatea culturală a românilor, Orientul, Stroe S. Belloescu, Academia Bârlădeană, Ateneul Român, Societatea pentru învăţătura poporului român, Ateneul popular CFR. În “Istoria Literaturii Române”, George Călinescu compara Bârladul cu oraşul Weimar din Turingia, marele centru cultural al Germaniei. În Bârlad s-au născut trei domnitori: Petru Rareş, Antioh Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. De Bârlad se leagă viaţa savanţilor Ernest Juvara, C.D. Zelentin, Anton Davidoglu, Alexandru Phillipide, Radu Ralea, Tudor Pamfilie, scriitorilor şi poeţilor George Tutoveanu, Victor Ion Popa, Ion Hobana, Cezar Ivănescu, Simion Bogdănescu, Petruş Andrei, Vasile Voiculescu, Alexandru Vlahuţă, Grigore Nedelcovici, Alice Gabrielescu, istoricului şi scriitorului Oltea Răşcanu Gramaticu. Din Bârlad a plecat Nicolae Malaxa, cel care a fondat în 1930 la Bucureşti cea mai modernă uzină din Europa, Malaxa Tub, producătoare de ţevi. Clădirile frumoase din vechiul Bârlad, lăudat în 1932 de scriitorul Mihai Tican Rumano, au fost demolate. La cutremurul din 1977 în centru s-a dărâmat o clădire. Comuniştii au profitat de ocazie şi au distrus întreg centru cu clădiri de patrimoniu ca să şteargă urmele unui trecut care-i deranja. Profesorul bârlădean Ionel Duma propunea într-un ziar să se refacă centrul  oraşului cum a fost. Urbea ar recăpăta personalitatea. Dea Dumnezeu să i se împlinească visul! Ionel Duma a scris monografia satului tutovean Zorleni şi adună amintirile vieţii în cele patru volume ale lucrării “De la Roma, la Constantinopol”.

Generaţiile trecute educate au construit România Mare. Acum cultura abia mai pâlpâie la noi şi din păcate la fel se întâmplă în multe alte ţări. Este mult mai uşor să manipulezi oameni neştiutori şi în această privinţă, toate dictaturile, indiferent de ideologie, sunt de acord. În Marea Britanie, patria democraţiei, orice demnitar încheie scrisoarea adresată unui cetăţean cu formula: “Servitorul Dvs.”. Britanicul este respectat, în societătile dictatoriale însă, cetăţeanul nu-i decât un simplu cod numeric. Comunismul vroia să creeze poporul unic muncitor, globalizarea vrea să uniformizeze omenirea într-o magmă de “consumatori” naivi şi alienaţi. Masa depersonalizată de cetăţeni va trebui să fie ţinută în frâu ori pentru asta stăpânii din umbră lucrează pentru viitorul aparat de represiune, o castă privilegiată de indivizi perfecţi fizic, dar proşti, fără sentimente, fără nimic sfânt, gata oricând să ucidă. Aici comunismul şi globalizarea dau mâna cu fascismul. Vechea teorie a rasei pure postulată de fascism o regăsim în mai recenta teorie transumanistă. Prototipul transumanului, omului de dincolo de om, este supraomul din filosofia lui Friedrich Nietzsche, părintele ideologic a fascismului german. Medicul nazist Joseph Mengele a încercat să obţină în serie gemeni blonzi cu ochii albaştri, întruchiparea rasei pure, frumoşi, dar idioţi, gata de crimă în numele fuhrerului. După război Mengele, în loc să ajungă la ştreang, este dus de americani în Paraguay. Acolo continuă experimentele criminale pe membrii tribului de indieni Ache. Israelul a vrut să trimită un comando în Paraguay ca să-l execute, numai că americanii au aflat planul evreilor şi-l ascund pe Mengele într-un sat de negri din statul brazilian Pernambuco. Acolo continuă experienţele. O fi reuşit ceva? Mengele moare în 1979, dar din urma lui în acel sat se nasc dubios de multe perechi de gemeni negri cu ochi albaştri! Rasa pură blondă copie chipul reptilienilor, extratereştri care prin aşa zisa masonerie vor să înrobească omenirea. Continuare în ediția print a regionalului Informatorul Moldovei.

Sursa: InformatorulMoldovei.ro – vezi articolul

Alte articole