Miliardele de euro destinate modernizării României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au redesenat harta influenței și a banilor publici în sudul țării. În județul și municipiul Giurgiu, implementarea proiectelor a creat o falie adâncă între administrațiile capabile să atragă fonduri și cele blocate în birocrație. În timp ce zeci de primării au reușit să prindă trenul banilor europeni, implementarea generală a dezvăluit câștigători surpriză și mari pierzători în cursa contra cronometru impusă de Bruxelles.
Miza financiară: Câți bani au intrat pe „filiera Giurgiu”?
Județul Giurgiu, considerat istoric una dintre regiunile defavorizate economic ale României, a văzut în PNRR colacul de salvare pentru infrastructura critică. Centralizarea datelor arată o dinamică polarizată. Pe de o parte, o mega-investiție istorică regională pentru sistemele de apă și canalizare a primit undă verde în prima parte a acestui an, reprezentând cel mai mare pachet financiar nerambursabil accesat vreodată de județ. Pe de altă parte, banii alocați prin componentele standard PNRR (C10 – Fondul Local, C5 – Valul Renovării) au cumulat zeci de milioane de euro destinate reabilitărilor energetice, transportului verde și digitalizării.
La nivel de județ, 22 de primării din Giurgiu au reușit să contracteze direct cel puțin un proiect finanțat prin PNRR. Pentru a susține financiar aceste proiecte masive în fața cerințelor de cofinanțare și prefinanțare, Primăria Municipiului Giurgiu a fost nevoită să aprobe contractarea unui credit masiv de peste 76 de milioane de lei, o mișcare riscantă care pune presiune pe bugetul local pentru anii următori.
Unde și cum s-au alocat banii? Topul proiectelor
Fondurile europene din Giurgiu au fost direcționate cu precădere către trei mari piloni:
1. Tranziția Verde și Eficiența Energetică: Sume uriașe au fost direcționate către eficientizarea termică a blocurilor de locuințe din municipiu (prin componenta Valul Renovării) și reabilitarea clădirilor publice din județ (școli și sedii administrative). Tot din axa verde s-au finanțat proiecte ecologice punctuale, cum ar fi împădurirea a zeci de hectare în comuna Letca Nouă.
2. Infrastructura de Utilități: Modernizarea rețelelor de străzi și extinderea sistemului de canalizare pluvială în Municipiul Giurgiu au absorbit peste 14 milioane de euro.
3. Digitalizare și Transport Curat: Achiziția de autobuze electrice, stații de reîncărcare și digitalizarea serviciilor primăriilor au reprezentat grosul proiectelor din Fondul Local.
4. Din comunele fruntașe putem nominaliza Frătești, Slobozia, Letca Noua, Bulbucata, Daia, Adunații Copăceni.
Lista neagră a localităților fără contracte directe PNRR
Lipsa de capacitate administrativă, absența consultanților eficienți sau simpla pasivitate politică au lăsat următoarele comune fără nicio finanțare directă obținută prin PNRR:
Zona de Nord-Vest și Nord (Aproape complet izolată), Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Roata de Jos, Mârșa, Găiseni, Icoana, Cosoba și lista poate continua…
De ce au pierdut?
1. Lipsa banilor pentru cofinanțare și documentație tehnică: Spre deosebire de municipiul Giurgiu, care s-a împrumutat cu 76 de milioane de lei pentru a susține proiectele, micile comune nu au avut bonitate bancară și nici bugete proprii pentru a plăti studiile de fezabilitate inițiale (care costă zeci de mii de euro și nu se decontează dacă proiectul e respins).
2. Platforma digitală „Primul venit, primul servit”: Componente esențiale precum Fondul Local (C10) s-au epuizat în câteva minute de la deschiderea sesiunilor de depunere. Primăriile din Giurgiu care nu au avut consultanți rapizi sau conexiuni bune la internet au găsit fondurile epuizate.
3. Depuneri pe ghiduri greșite: Multe primării din Giurgiu s-au bazat exclusiv pe programul național „Anghel Saligny” (destinat drumurilor și rețelelor clasice de apă), ignorând axele eco și digitale din PNRR, considerate „prea complicate” de edilii din mediul rural.
Cum s-au atribuit contractele? Sub umbrela SEAP
Investigația arată că alocările s-au făcut pe o piață strânsă. Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) înregistrează pentru Giurgiu un volum masiv de mii de contracte publice derulate de-a lungul ultimilor ani. Pentru a evita contestațiile care ar fi dus automat la pierderea finanțării din cauza termenelor UE extrem de strânse, majoritatea primăriilor au apelat la proceduri accelerate de licitație deschisă sau achiziții directe pe loturi fragmentate. Din păcate, acest ritm alert a limitat concurența reală, marile contracte ajungând, de cele mai multe ori, în portofoliul acelorași firme de casă agreate în regiunea Sud-Muntenia.
PNRR a funcționat în Giurgiu ca o oglindă a competenței administrative. Acolo unde a existat viziune și o structură tehnică solidă, banii europeni schimbă fața localităților. Însă povara cofinanțărilor, birocrația sufocantă și instabilitatea jaloanelor de la București au transformat această oportunitate într-un maraton epuizant. Banii au venit, însă prețul plătit de giurgiuveni se va vedea în creditele pe care administrația locală va trebui să le returneze în următorul deceniu.
(Jurnal)
Articolul Goana după miliardele PNRR în Giurgiu: Cine a împărțit prada digitală și unde s-a blocat „trenul european” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.
Sursa: JurnalGiurgiuvean.ro – vezi articolul
