De vorba cu Paula Toma, studenta care a reusit sa traseze un pod intre doua culturi, Romana si Chineza / “PODUL LIMBII CHINEZE”

“Ma numesc Toma Paula- Sorina, sunt studenta in anul III, la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Sectia Chineza- Franceza din cadrul Universitatii Bucuresti si totodata voluntar al Asociatiei ChinaRo. Cum sa nu te indragostesti de aceasta limba, de cultura, istoria, literatura ei, cand cei care iti vorbesc de toate aceste lucruri pun atata patos in tot ceea ce-ti spun, cand esti incurajat sa le calci pe urme, sa ajungi si tu in nenumaratele locuri turistice si istorice ale Chinei ? Cum sa nu ?”

Asa incepe prezentarea unei tinere ambitioase, mandra de originile sale, care stie ce vrea si lupta pentru visurile sale. Un exemplu pentru tanara generatie.

Editia romaneasca a celui de-al 18-lea “Podul Limbii Chineze”, o olimpiada de limba chineza pentru studentii straini, a avut loc marti la Teatrul EXCELSIOR din Bucuresti, unde Paula Sorina Toma de la Universitatea din Bucuresti a castigat Marele Premiu.

Concursul cu tematica “O singura lume, o singura familie” a atras 14 concurenti finali, reprezentand sute de studenti din centrele universitare in care se studiaza limba chineza, respectiv Universitatea din Bucuresti, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj si Universitatea Transilvania din Brasov.

Cei 14 finalisti au concurat la trei probe incluse in competitie: un discurs in limba chineza, in care elevii au explicat pasiunea lor pentru cultura si civilizatia chineza; o proba de cunostinte de limba, cultura si civilizatie chineza; precum si o spectaculoasa proba de talente, in care studentii au prezentat momente specifice traditiilor din China.

Paula Sorina, studenta in anul III, va reprezenta Romania la etapa internationala a concursului, care va avea loc in iulie in China, in timp ce Maria Lungu, tot o studenta in anul III la Universitatea din Bucuresti, a castigat Premiul I la concurs, va calatori in Beijing pentru a viziona concursul final.

Paula a oferit un interviu in exclusivitate pentru Infobraila:

Cum a ajuns Paula sa participe la acest concurs?

Podul Limbii Chineze”  este un concurs de care am aflat din primul an de facultate, care se organizeaza an de an. In general, profesorii sectiei noastre de chineza ne selecteaza in functie de rezultatele obtinute la invatatura, dar bineinteles ca suntem cu totii incurajati sa participam. Nu a fost vreun caz in care un student sa isi doreasca sa participe si sa nu i se ofere aceasta sansa. Din primele zile de facultate suntem incurajati de profesorii sectiei noastre sa luam parte la activitatile desfasurate de sectia noastra, eu, spre exemplu am urcat pentru prima data pe scena in anul I, cand am dansat cu colegele din anul meu cat si cu celelalte din anii mai mari „Xiao Pingguo”(cantec tradus in romana sub numele de „Micul Merisor”, tradus putin straniu dar asa a fost tradus ).

A fost un moment pe care il rememorez si acum cu mare drag si dor. Era tare placut sa vezi cum oamenii ne priveau cu curiozitate, ne apreciau si ne aplaudau. Dupa primul an de facultate, cand inca nu puteam sa exprim prea multe in limba chineza, in anul II, am participat si eu pentru prima data la acest concurs, unde am fost premiata cu Premiul II.

A fost o experienta tare frumoasa, incat revenind din China de la studii si fiind studenta in anul III am putut participa din nou la aceasta competitie. Desi este un an greu, in care trebuie sa ne pregatim atat pentru cele doua examene de licenta la cele doua limbi straine pe care le invatam, cat si sa scriem lucrarea de licenta, nu am putut sa spun NU.

Consider ca la un moment dat trebuie sa le aratam celor care zile si ani la rand au depus tot efortul  posibil sa ne faca sa fim si noi la fel de pasionati de aceasta limba si tot ce tine de cultura ei.  Anul acesta, au fost 14 candidati, studenti veniti de la cele 4 centre universitare.

Cat a durat pregatirea si in ce a constat?

Pentru ca participasem cu 3 ani in urma la aceasta competitie, aveam o imagine de ansamblu despre tot ce presupune aceasta, desi regulile se schimba de la un an la celalalt.

In editia aceasta, spre exemplu, mi s-a parut foarte interesant faptul ca imediat dupa reprezentatie, de exemplu dupa discurs,  fiecare membru al juriului isi arata punctajul dat. Discursul a fost punctat cu 50 de puncte, cele 3 intrebari de cultura generala erau punctate cu cate 7 puncte fiecare, totalul acestei probe constituind 21 de puncte iar proba artistica, avand punctajul de 29 de puncte.

Eu am reusit sa obtin cel mai mare punctaj si anume 99,5 de puncte (49.5 la discurs, 21 la proba intrebarilor de cultura generala si punctajul maxim la proba artistica).

Am inceput sa ma pregatesc pentru acest concurs cu o luna inainte, alocand mult timp probei artistice. De data aceasta, am optat pentru o melodie vioaie, caci intr-un timp atat de scurt in care trebuie sa captam atentia unui public atat de mare este nevoie de acel clic, acel ceva pe care momentul tau il are si ceilalti nu. Toate au venit de la sine, universul parca a fost de partea mea, am reusit intr-o perioada de 3 saptamani sa fac rost de costumul de dans care a fost cumparat tocmai din China.

In ceea ce priveste discursul care trebuia sa nu depaseasca  5 minute, caci altfel eram sanctionati a avut ca 2 mari reguli sa zic asa: nu trebuia sa te prezinti juriului, fiecare dintre noi ne-am prezentat cu un anumit numar( pe care l-am extras la inceputul concursului), nu le-am putut dezvalui numele facultatii din cadrul careia faceam parte iar tema discursului trebuia sa fie „O lume, o familie”.

Momentul care mi-a dat cele mai mari palpitatii a fost proba discursului. Titlul discursului meu a fost „China, a doua mea casa”, in cadrul caruia am rememorat cu zambetul pe buze perioada celor doi ani minunati petrecuti in Shanghai, cu bucurie dar si si cu lacrimi in ochi, gandindu-ma la oamenii simpli, modesti, dar mareti prin felul lor de a fi, si prin modul in care m-au facut sa privesc China si sa simt ca am o a doua casa.

De cateva ori la repetitii mi s-a intamplat sa plang de emotie. De aceea, mi-a fost tare teama ca voi izbucni in lacrimi pe scena, in toiul discursului meu, si ca nu il voi mai putea duce la final, caci tot ceea ce am spus in cele 5 minute alocate a fost scris din inima, sunt povesti adevarate si emotionante.

Dupa prima reprezentatie pe scena, emotiile au zburat, asa ca la cea de-a doua proba am fost foarte degajata, o parte din emotii revenindu-mi la proba artistica, unde eram ingrijorata de ce reactie ar putea avea juriul. Nu am fost singura care si-a ales dansul ca moment artistic, dar am fost singura care a optat pentru un ritm alert, facandu-i pe toti sa simta venirea primaverii (asa s-a intitulat si melodia pe care am ales sa dansez).

In ce consta premiul castigat?

Referitor la premiul primit, pot spune ca cele 3 diplome daruite de juriu mi-au umplut sufletul de fericire: „Marele Premiu”, „Cel mai bun discurs”, „Cea mai buna proba artistica”.

Cu ce ganduri pleci iar in China?

In momentul de fata nu plec cu un gand fixat in minte, nu!  Imi doresc ca in momentul in care voi ajunge acolo sa ma bucur din plin de aceasta noua experienta. Nu pot sa spun decat ca sunt foarte fericita si curioasa totodata. Inca nu am toate detaliile, dar stiu ca dupa ce imi voi da licenta, voi merge in luna iulie in Beijing, si probabil si intr-un alt oras pentru etapa internationala.

Inca nu stiu in ce consta Marele Premiu la etapa internationala, dar cu siguranta ma voi intoarce victorioasa, caci imi voi face noi prieteni cu siguranta, voi experimenta ceva nou si imi voi imbogati si mai mult cunostintele de limba si cultura chineza. Ceea ce e putin complicat e ca voi pleca in China pentru a-mi reprezenta tara la acest concurs, dupa care voi mai reveni in tara pentru cel mai probabil 3 saptamani, dupa care va trebui sa revin in China la studiile de master pe care le voi incepe din toamna acestui an.

 

Sursa: InfoBraila.ro – vezi articolul

Alte articole