Criza din sistemul sanitar, descrisă chiar de Ministerul Sănătății: un medic din 10 lucrează la țară, pregătire slabă a rezidenților și asistenților medicali

Exodul medicilor și asistenților medicali către alte țări din Uniunea Europeană pare a fi o problemă depășită, însă alte chestiuni care țin de resursele umane afectează calitatea asistenței medicale oferite românilor. Este vorba atât de pregătirea cadrelor medicale, cât și de accesul populației la asistență sanitară.

Salariile mari au oprit exodul medicilor

Strategia pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate pentru perioada 2022-2030 conține în primele pagini o radiografie a situației actuală privind calitatea resursei umane din sistemul sanitar românesc precum și distribuția ei pe teritoriul țării. Vestea bună este că tendința de plecare masivă a personalului către alte țări a fost stopată pentru că au crescut salariile în perioada 2016-2018.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în perioada 2010-2016, 47.500 de profesioniști în domeniul medical – medici, asistenți medicali și moașe, medici dentiști, farmaciști au solicitat eliberarea de certificate de conformitate, documente necesare pentru a lucra într-unul din statele UE. Astfel s-a ajuns ca în 2016 să mai lucreze în România doar 54.303 medici, adică 270 medici/ 100.000 locuitori, în condițiile în care media UE era de 340 medici/ 100.000 locuitori și mult în urma unor state precum Austria – 524 medici/100.000 locuitori, Germania – 431 medici/100.000 locuitori, Italia – 394 medici/100.000 locuitori.

Prin creșterile salariale semnificative din perioada 2016-2018, prin investițiile în infrastructura de sănătate, ce au devenit prioritare pentru autoritățile publice centrale și locale, prin dezvoltarea continuă a sistemului privat de sănătate, fenomenul migrațional s-a diminuat în țara noastră. Cumulat cu suplimentarea masivă a locurilor și posturilor scoase la concursul de rezidențiat, începând cu anul 2018, România a reușit să recupereze acest decalaj față de țările europene, numărul de medici ajungând în 2020 la 65.740, ceea ce reprezintă o medie de 346 medici/ 100.000 locuitori”, se arată în documentul citat.

Situația s-a remediat și în ce privește asistenții medicali astfel că în 2018, România se regăsea în media Uniunii Europene, cu un număr de 721 asistenți medicali/ 100.000 locuitori pentru ca în 2022, numărul de asistenți medicali la 100.000 de locuitori să ajungă la 890.

Satele românești, rămase fără asistență medicală

Însă rezolvarea problemei numerice a cadrelor sanitare, nu a însemnat automat că populația are acces mai ușor la îngrijire medicală de calitate. În România există disparități majore în ce privește distribuția medicilor între mediile rural și urban, precum și între județele țării.

Din punctul de vedere al personalului sanitar care asigură îngrijirea sănătății populației în mediul rural, acesta a fost slab reprezentat, în anul 2020, desfăşurându-și activitatea în localitățile rurale numai 8,5% dintre medici, 11,7% dintre medicii stomatologi, 17,6% din totalul farmaciștilor, 10,7% din totalul personalului sanitar mediu și 11,4% din personalul sanitar auxiliar. Astfel, în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,6 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6,4 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban, ceea ce se traduce printr-o accesibilitate redusă a pacienților din mediul rural la servicii medicale”, se arată în strategia elaborată de Ministerul Sănătății.

Centrele universitare lasă județele din jur fără medici

De asemenea, centrele universitare (București, Timișoara, Iași, Cluj, Craiova, Târgu-Mureș) absorb un număr mare de medici, în timp ce alte județe se confruntă cu o lipsă acută de personal cu înaltă calificare. De exemplu, în București sunt 820 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce județele limitrofe Capitalei sunt aproape golite de medici: Ilfov – 181, Ialomița – 138, Călărași – 124, Giurgiu – 120, Dâmbovița – 116 și Prahova – 107, acest din urmă județ având cei mai puțin medici raportat la populație din întreaga țară.

Numărul de medici la 100.000 de locuitori în fiecare județ/ Sursă: INS

În consecință, pacienții din județele cu puțini medici fie beneficiază de asistență medicală de mai slabă calitate, fie sunt nevoiți să se îndrepte către centrele universitare. Astfel, s-a ajuns în situația în care mai bine de jumătate din pacienții internați în spitalele din București au domiciliul în alte localități.

Tinerii medici preferă orașele mari, iar posturile vacante din mediul rural sau din urbanul mic rămân neocupate. În 2020 erau 43.409 posturi vacante în sistemul medical de stat, ceea ce reprezenta 18,81% din totalul de posturi normate în sistemul public din România.

Printre motivele invocate se regăsesc de cele mai multe ori remunerația, infrastructura precară și dotările insuficiente ale unităților sanitare, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională și personală sau lipsa acordării unor facilităţi la nivel local precum decontarea cheltuielilor de transport pentru navetişti, asigurarea unei locuințe de serviciu sau identificarea unui loc de munca stabil pentru soțul/soția cadrului medical interesat să se stabilească în localitatea respectivă”, au constatat specialiștii MS.

În pofida creșterii generale a numărului de medici, domeniul medicinii de familie se confruntă în continuare cu o lipsă severă de doctori. În cazul acestei specializări, creșterea a fost foarte redusă de la 12.323 în 2015 la 12.424 în 2020. În 328 de comune nu există niciun medic de familie, iar alte 1.414 au un număr insuficient față de populația existente. Majoritatea medicilor de familie sunt în vârstă, fie în pragul pensionării, fie au depășit vârsta de pensionare, iar anii următori vor accentua deficitul existent.

Deficiențe în sistemul rezidențial

România are probleme și în ce privește tinerii medici, aflați în perioada rezidențiatului. În 2018, România a avut 26 de absolvenți de medicină la suta de mii de locuitori, ceea ce ne plasa pe locul 3 în Uniunea Europeană. Însă după rezidențiat, medicii nu au asigurate posturile. „Numărul de medici și farmaciști rezidenți aflați în pregătire în anul 2022 este 30.250, dintre care 21.882 în domeniul Medicină, 4.280 în domeniul Medicină Dentară și 4.088 în domeniul Farmacie. Aceștia se află în pregătire, în majoritate, în centrul universitar București (29%), urmat de centrele universitare Iași (15%) și Cluj-Napoca (14%). Marea majoritate a medicilor rezidenți nu au asigurat un post în sistemul public la finalul rezidențiatului”, precizează documentul citat.

O altă problemă identificată este faptul că tendința de aglomerare a rezidenților în centrele universitare influențează negativ calitatea pregătirii lor, concomitent cu faptul că singurele specialități în care curricula este congruentă cu curricula europeană sunt Medicina de urgență si Anestezia și Terapia Intensivă. În 2020, s-a dat posibilitatea efectuării stagiilor de rezidențiat în spitalele private și în cele județene, însă extinderea acestei practici depinde de o coordonare mai bună cu facultățile de medicină.

Deficientă este și pregătirea asistenților medicale Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2019, majoritatea copleșitoare a asistenților medicali avea studii medii, ponderea celor cu studii superioare abia trecând de 10%: 152.686 asistenți medicali cu pregătire medie față de 16.784 asistenți medicali cu studii superioare.

Sursa: Fanatik.ro – vezi articolul

Alte articole