Colectorul de sub bulevardul Râului intră în reabilitare pe 20 de milioane de lei Nămol de un metru în canalizarea pluvială a Craiovei

Municipalitatea a lansat în urmă cu câteva zile procedura de achiziţie publică pentru reabilitarea canalului colector de sub bulevardul Râului, sub titulatura „Servicii de proiectare, resp. P.T. şi D.E, verificare tehnică de calitate, asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţia de lucrări pentru obiectivul de investiţii: Reabilitare canal colector-staţie de epurare Mun. Craiova”, contractul fiind estimat la o valoare de 20,7 milioane de lei, fără TVA. Potrivit datelor prezentate de edili, canalul este cel mai important colector de ape pluviale din municipiul Craiova, care începe de la Balta Craioviţa şi descarcă în râul Jiu zona Făcăi, despărţind cele două sensuri de mers ale străzii Râului. În inventarul Primăriei municipiului Craiova, canalul colector are lungimea totală de 5,5 km şi ocupă o suprafaţă de 36 ha, fiind casetat pe o lungime de 4,13 km.

„Inside job” în canalizare

Potrivit documentaţiei publicate în sistemul electronic de achiziţii publice, obiectivul principal care se doreşte a fi atins prin această investiţie este preluarea apelor pluviale colectate din zona urbană şi transportul acesteia spre emisar în condiţii tehnice şi mai ales hidraulice care sa respecte toate reglementările şi care să nu permită deteriorări în timp a canalului sau a lucrărilor de infrastructură adiacente. În primă fază, colectorul urmează să fie prelucrat „laparoscopic”, din interior, respectiv inspectat, decolmatat, spălat şi filmat. „Prezenta procedură de achiziţie publică se referă la următoarele lucrări de intervenţie la canalul colector, tronsonul cuprins între str. Brestei şi camera de racord a canalului pluvial de pe str. Dimitrie Gerota: Decolmatarea şi investigarea defectelor ascunse, care cuprind următoarele operaţii: practicarea unor goluri de acces prin care sa fie introduse utilaje mecanice de mici dimensiuni în canalul colector; introducerea în casete a unor utilaje mecanice care să evacueze întreg volumul de pământ cu care este colmatat colectorul; curăţirea cu apă sub presiune a canalului, astfel încât pe tot perimetrul interior al prefabricatelor să fie vizibil betonul, fără depuneri; investigare colector prin CCTV”, se arată în documentaţia publicată de edili. Lista de mai sus e completată de una la fel de lungă de lucrări de remediere a deficienţelor: identificarea tuturor golurilor de acces în canalul vizitabil şi aducerea la cotă a capacelor care în prezent sunt acoperite cu pământ; suplimentarea gurilor de acces, astfel încât acestea să fie prevăzute pe toate firele canalului şi la distanţe de maxim 150 m una de cealaltă şi obligatoriu în punctele de racord cu canalele principale laterale; corectarea pantei radierului canalului prin turnare beton de pantă; închiderea rosturilor dintre prefabricate, prin torcretare cu beton; remedierea intrărilor colectoarelor laterale în colectorul principal; refacerea carosabilului pistei de biciclişti; închiderea golurilor de acces cu utilaje în colector prin turnarea de plăci prefabricate cu lăţimea de 1m şi lăţimea casetei de pe fiecare tronson.

Pământ de la genunchi la subsuoară în canalul pluvial

Ce-a păţit canalul colector, de la casetarea sa în era Bulucea şi până acum, de necesită un asemenea pomelnic de lucrări de reabilitare? Detalii sunt date în caietul de sarcini care citează un alai întreg de erori de construcţie. Astfel, nu se poate spune exact dacă la data respectivă constructorii şi-au băgat la figurat picioarele în lucrare, dar cert este că ar putea-o face, lesne, acum, expertiza descoperind rosturi de 20 de cm între casetele prefabricate montate sub bulevard. Asta la pachet cu montarea acestora nu în pantă continuă, ci „în zigzag”. Noroc cu depunerile de pământ de pe fund care mai egalizează radierul, acestea având o grosime între 30 şi 130 de cm, după cum arată documentaţia postată în SEAP. „Deficienţele constatate în urma expertizei sunt următoarele: gurile de acces în casetele vizitabile ale canalului sunt insuficiente sau unele din acestea sunt acoperite cu pământ vegetal; scările cu care sunt dotate coşurile de acces în canalul colector sunt deteriorate şi prezintă pericole de siguranţă în exploatare; se înregistrează depuneri mari de pământ pe fundul canalului colector, cu grosimi ce variază între 0,3 m şi 1,3 m, respectiv o grosime medie de 0,8 m pe întreg tronsonul studiat; rosturile dintre prefabricate sunt foarte mari, în unele locuri având circa 15 – 20 cm; casetele prefabricate nu sunt montate corect, radierul colectorului având forma de zigzag, în loc să aibă o pantă continuă; intrările colectoare laterale de apă pluvială în casetele canalului colector nu sunt executate corect, adică lipseşte etanşarea la îmbinarea acestora; se înregistrează surpări de pământ şi trotuar în zona gurilor de acces în canal cu formarea unor caverne; din punct de vedere structural, prefabricatele din beton se prezintă în stare foarte bună, nu se observă direct degradări ale betonului, armătura nu este vizibilă şi putem concluziona că nu necesită reparaţii”, se arată în caietul de sarcini.

Sursa: indiscret.ro – vezi articolul

Alte articole