Alegeri locale și europarlamentare. Tot ce trebuie să știm despre votul de duminică

Peste 18 milioane de alegători  sunt aşteptaţi, duminică, pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, și pentru a-i alege pe reprezentanții autorităților publice locale pentru următorii 4 ani.

Secțiile de votare se deschid la ora 07:00, iar procesul de votare se va încheia la ora 22:00. Alegătorii care la ora 22:00 se află în interiorul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot, pot vota până la ora 23.59. Votul se exercită în baza unui document de identitate valabil.

În județul în Covasna sunt 214 secţii de vot, din care 50 la Sfântu Gheorghe, 15 la Târgu Secuiesc, 9 la Baraolt, 8 în orașul Covasna și 7 la Întorsura Buzăului.   Tabelul cu delimitarea secţiilor din judeţul Covasna poate fi descărcat de AICI, iar cel cu delimitarea secțiilor din Sfântu Gheorghe este disponibil AICI. 

Cetăţenii cu drept de vot din ţară de vot vor primi 5 buletine:

– unul pentru alegerea europarlamentarilor (listă închisă)

– unul pentru alegerea consiliului local (listă închisă)

– unul pentru alegerea primarului (uninominal, într-un tur)

– unul pentru alegerea consiliului judeţean (listă închisă)

– unul pentru alegerea preşedintelui de CJ (uninominal, într-un tur)

Alegătorii vor vota pentru cele două scrutine la aceeaşi secţie de votare.

Alegerile locale

La alegerile locale pot participa cetăţenii români cu drept de vot, care au împlinit vârsta de 18 ani, și care au domiciliul sau reşedinţa în România. Alegătorii pot vota doar în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, în baza unei liste electorale permanente actualizată de primari şi care îi cuprinde pe toţi alegătorii din respectiva unitatea administrativ-teritorială.

La acest tip de scrutin nu se poate vota în străinătate. Există, în schimb, liste speciale complementare, pe care sunt incluşi cetăţenii UE cu reşedinţă în România, care pot vota pentru autorităţile locale.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot

Conform deciziei Biroului Electoral de Circumscripție nr.1 din Sfântu Gheorghe, pentru alegerea Consiliului Local Sfântu Gheorghe, ordinea pe buletinele de vot este fi următoarea: 1. AUR, 2. USR, 3. PNL, 4. UDMR, 5. PSD, 6. AMT, 7. FCM. 

Pentru funcția de primar, ordinea pe buletinele de vot estei: 1. Boitiş Gavril – AUR; 2. Dulanyi-Balogh Szilárd – USR; 3. Antal Árpád-András – UDMR; 4. Oltean Petru – PSD; 5. Kolcza István – AMT; 6. Erőss Bulcsú – FCM. 

Conform deciziei Biroului Electoral de Circumscripţie Județeană, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, respectiv alegerea consilierilor judeţeni ordinea pe buletinele de vot a partidelor politice, alianțelor electorale și politice şi a candidaților independenți este: 1. PSD; 2. PNL; 3. USR; 4. AUR; 5. UDMR; 6. AMT; 7. FCM.

Alegerile europarlamentare

La alegerile europarlamentare, cetăţenii români îi pot vota pe cei 33 de europarlamentari români în Parlamentul European atât în ţară, cât şi în străinătate. În ţară se poate vota pe lista permanentă la secţia de votare unde este arondat alegătorul, conform domiciliului sau reşedinţei, sau pe listele suplimentare în orice altă secţie de votare din afara localităţii respective.

Și pentru acest scrutin, secţiile de votare din România vor fi deschise între orele 7.00-22.00. La fel ca la alegerile locale, cetăţenii care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până la ora 23.59.

În străinătate, se poate vota la oricare dintre secţiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Votul nu este condiţionat de înscrierea în Registrul electoral specific pentru aceste alegeri şi nici de domiciliul/reşedinţa obligatorii în străinătate.

Cine candidează la alegerile europarlamentare din România?

Aproximativ 15 candidaţi pe loc concurează la alegerile europarlamentare din acest an. Dintre cei 33 de eurodeputați români, 22 candidează pentrtu un nou mandat. Potrivit Biroului Electoral Central, 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale, precum şi patru candidaţi independenţi participă la scrutinul europarlamentar.

Pe buletinul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European se vor afla, în ordine: 1. UDMR, 2. Alianța PSD-PNL, 3. Partidul Reînnoim Proiectul European al României, 4. AUR, 5. Partidul Umanist Social Liberal, 6. Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei, 7. România Socialistă, 8. Partidul România Mare, 9. Partidul Patrioţilor, 10. Partidul Alternativa Dreaptă, 11. Partidul S.O.S. România, 12. Partidul Diaspora Unită.

Vor participa la alegeri candidaţii independenţi: Paula-Marinela Pîrvănescu, Vlad-Dan Gheorghe și Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă. Cel de-al patrulea candidat independent la Parlamentul European, Dumitru-Silvestru Şoşoacă, a fost plasat miercuri sub control judiciar sub acuzaţia de uz de fals şi fals în declaraţii, în dosarul falsificării semnăturilor pentru candidatura sa. În anchetă este vizat și liderul AUR, George Simion.

Câți cetăţeni au drept de vot în România

Numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral până pe 31 mai este de 18.978.908, cu 12.297 mai mulţi faţă de ultima informare publică de la finalul lunii aprilie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Potrivit unui comunicat al AEP, diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale şi a importurilor de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte.

În luna mai, la nivelul primăriilor au fost radiate din Registrul electoral 19.962 persoane ca urmare a decesului şi 215 persoane ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a alege, sau pentru faptul că au fost puşi sub interdicţie.

De asemenea, un număr de 107 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna mai este de 19.696, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei Generală pentru Evidenţa Persoanelor.

Totodată, datele importate de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor arată că au intrat în evidenţe 2.673 alegători noi, iar din datele de la Direcţia Generale de Paşapoarte au intrat 9.998 alegători noi.

Cine nu are drept de vot?

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. De asemenea, nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

Reguli în secția de vot

Cei care votează pe 9 iunie la alegerile locale și la alegerile europarlamentare, dar și membrii Birourilor Electorale, trebuie să respecte o serie de reguli, în caz contrar fiind sancționați cu amenzi sau chiar cu închisoarea.

Potrivit Ghidului publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, cei care încalcă legea comit fie contravenții, fie infracțiuni prevăzute de Codul Penal, în funcție de gravitatea faptei. Contravențiile sunt un set de norme juridice care reglementează comportamentele neconforme cu legile, caz în care se aplică pedepse sub formă de amenzi.

Sunt considerate contravenții:

– înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale sau înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei

– nerespectarea prevederilor legii privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din și de pe clădirea sediului secției de votare – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei

– distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale – amendă de la 600 lei la 1.000 lei

– refuzul de a permite accesul persoanelor îndreptățite în localul de vot – amendă de la 600 lei la 1.000 lei

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei

– continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, precum și sfătuirea alegătorilor la secțiile de votare să voteze sau să nu voteze – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei

– vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interzisă – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei

Infracțiuni electorale

Infracțiunile electorale sunt fapte care încalcă normele legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor și intră sub incidența Codului Penal. Sancțiunile prevăd inclusiv închisoarea. Printre acestea se numără:

– împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani.

– atacul asupra localului secţiei de votare – închisoare de la 2 la 7 ani

– mita oferită în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pe cineva – închisoare de la 6 luni la 3 ani

– frauda la vot, adică cei care votează fără drept, de mai multe ori, sau care prezintă o carte de identitate falsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă

– violarea secretului votului se pedepsește cu amendă  

 Ce au de făcut alegătorii din momentul în care intră în secția de votare și până ies

În momentul în care intră în secția de votare, alegătorul trebuie să prezinte operatorului actul de identitate, pentru ca documentul să poată fi verificat în sistem. Mai departe, va semna pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin, în dreptul numelui său, și va primi ștampila și cele cinci buletine de vot.

Cu ștampila și buletinele de vot va intra în cabina de votare și va pune ștampila de vot, o singură dată în interiorul chenarului care conține numele partidului sau al candidatului pe care vrea să îl voteze. La această rundă de alegeri va avea la dispoziție și o tuşieră, pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată.

Fiecare alegător trebuie să se asigure că nu votează în afara chenarului, pentru ca votul să nu fie anulat.

În cabina de vot este interzisă filmarea sau fotografierea!

După ce a ieșit din cabină, alegătorul va îndoi buletinul de vot și îl va introduce în urna aferentă scrutinului, care va fi etichetată corespunzător. La final, va returna ștampila de vot și va primi actul de identitate, procesul de votare fiind încheiat.

Când este anulat votul?

Votul se consideră vot anulat dacă ștampila ”Votat” a fost aplicată de două ori sau în mai multe chenare, dacă nu a fost aplicată pe niciun chenar sau dacă atinge mai multe chenare, făcând astfel neclară opțiunea alegătorului.

De asemenea, votul este considerat nul dacă nu are ștampila de control a secției de votare, ori dacă buletinul sau ștampila au alt model decât cele aprobate. 

Când se afișează rezultatele

În ziua alegerilor, Biroul electoral Central va comunica informațiile sintetice la orele: 10:00, 13:00, 16:00, 19:00 și 22:00, iar datele privind prezența la vot vor fi disponibile și date publicității la orele: 10:30, 13:30, 16:30, 19:30 și 22:30.

Datele statistice privind prezența la urne vor fi afișate în timp real pe site-ul www.prezenta.roaep.ro.

Share

The post Alegeri locale și europarlamentare. Tot ce trebuie să știm despre votul de duminică appeared first on We Radio Sfântu Gheorghe.

Sursa: weradio.ro – vezi articolul

Alte articole