Adelina Sîrbu, inspector general al IȘJ Giurgiu, prezintă modificările propuse la noua lege a educației

Ministerul Educaţiei a lansat în 12 iulie în dezbatere publică două proiecte de legi menite să reformeze radical sistemul de învăţământ din România. Ministrul Sorin Cîmpeanu a explicat că este vorba despre soluţiile identificate în cadrul proiectului România Educată, la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialişti, care a beneficiat de consultarea cu partenerii europeni şi a reunit toate aşteptările societăţii româneşti în raport cu educaţia.

Proiectul Legii învățământului se află zilnic într-un proces dinamic de dezbatere publică, în acest sens analizându-se propunerile formulate de cei interesați de reforma învățământului din România.

Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Giurgiu, Adelina Sîrbu, vine cu o serie de precizări extrem de pertinente vis a vis de noua Lege a învățământului românesc, informări pe care vi le prezentăm în cele ce urmează:

 „Noile legi ale educației pornesc de la nevoile elevului, nevoi educaționale, socio-emoționale, nevoia de incluziune școlară, de swsegregare, de comfort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat prin respectarea particularităților de vârstă și individuale.
Statul sprijină copiii și tinerii capabili de excelență, atât în unitățile de învățământ, cât și în unitățile pilot de excelență.
Potrivit orezentului proiect al Legii Educației, în fiecare județ, colegiile naționale vor putea funcționa ca unități pilot de excelență coordonate din perspectiva promovării excelenței în educație – Centrul Național de Excelență prin direcțiile județene.
În aceste unități pilot se vor putea desfășura activități suplimentare de învățare cu elevii capabili de performanță.

Absolvenții clasei a VIII-a vor putea fi înscriși în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale sau concursului de admitere la colegiul național și peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formațiune, dacă au obținut pe parcursul gimnaziului, premii la etapele naționale ale olimpiadelor școlare organizate și finanțate de către Ministerul Educației, sau au obținut premiul I, II sau III la un concurs internațional sau la alte competiții internaționale recunoscute de către Ministerul Educației.

Ministerul Educației va organiza programe de pilotare organizate pentru pilotarea experimentală și de aplicație și pentru pilotarea unor modele noi de educație.

Procesul de învățământ se va putea desfășura prin aplicarea unui alt tip de structură a învățământului preuniversitar, alt curriculum, alt tip de evaluare, alt tip de admitere în ciclul secundar superior, alt tip de management al unității de învățământ preuniversitar, alt sistem de finanțare, altă structură a anului școlar, pe criterii stabilite de prezența lege, precum și utilizarea unor manuale și resurse școlare inovative.
Prin prezentul proiect de lege se reglementează și cuantumul minim al burselor școlare, astfel:

– Bursa de excelență olimpică și internațională vor fi alocați 1.000 lei/lună;
– Bursa de excelență olimpică sau națională vor fi alocați 700 lei/lună;
– Bursa de performanță școlară, 500 lei/lună;
– Bursa profesională, 300 lei/lună;
– Bursa socială, 300 lei/lună.

Elevii din învățământul preuniversitar, acreditat sau autorizat vor beneficia în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, județean, interjudețean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar, la toate categoriile de trenuri clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.

Ministerul Educației va derula programe de reducere a abandonului școlar, în cadrul unui plan strategic integrat de reducere a abandonului școlar, reevaluat în etape din 5 în 5 ani.

Planul strategic integrat de reducere a abandonului școlar reprezintă un ansamblu organizat de activitați și servicii instituite în scopul reducerii abandonului școlar și a ratei de părăsire a sistemului de învățământ, indiferent de nivelul de educație la care preșcolarul sau elevul se află.
Începând cu anul școlar 2022-2023, la nivelul sistemului național de învățământ și va derula programul național integrat „Masa sănătoasă în școli 2022-2027”, pentru sprijinirea participării la educație a tuturor copiilor care provin din medii dezavantajate.

Finanțarea cheltuielilor pentru educație la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării va reprezenta anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.

Statul asigură finanțarea de bază pentru: antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, pentru antepreșcolarii, școlarii si elevii din unitățile de învățământ particulare și confesionale acreditate pentru învățământul obligatoriu.

Finanțarea se face în baza și în limitele costului standard per elev, preșcolar sau antepreșcolar, precum și pe baza costului standard per formațiune de studiu, după caz.”

(Jurnal)

Sursa: JurnalGiurgiuvean.ro – vezi articolul

Alte articole