24 iunie aduce una dintre cele mai vechi și complexe sărbători din calendarul românesc, în care se împletesc dimensiunea religioasă a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și farmecul păgân al Sânzienelor, zânele bune ale verii. Ziua este marcată atât în biserici, cât și pe câmpuri, în păduri sau la marginea satelor, prin obiceiuri, ritualuri și credințe care vorbesc despre legătura profundă dintre om și natură, dintre sacru și profan.
Credința creștină: Nașterea celui mai mare proroc
În calendarul ortodox, 24 iunie este prăznuită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care avea să-L boteze pe Mântuitorul în apele Iordanului. Este unul dintre puținii sfinți a căror naștere este sărbătorită, alături de Fecioara Maria și Iisus Hristos, semn al rolului său unic de „înaintemergător”.
Credincioșii participă la slujbe speciale, iar în unele zone se păstrează obiceiul de a da de pomană în amintirea celor trecuți în neființă, pentru că se spune că în această zi „se deschid cerurile” și sufletele pot comunica mai ușor cu lumea pământească.
Magia verii: Sânzienele sau Drăgaicele
În tradiția populară, aceeași zi este cunoscută ca Sânziene sau Drăgaica, o sărbătoare solară, feminină, legată de fertilitate, belșug și dragoste. Sânzienele sunt zâne bune, protectoare ale câmpurilor înflorite, care dansează în noaptea de 23 spre 24 iunie și dau puteri magice plantelor culese în acel moment.
Fetele tinere împletesc cununi de flori galbene – sânziene – și le poartă în păr sau le aruncă pe acoperișul casei. Dacă acestea rămân sus, se spune că vor avea parte de noroc și de o căsătorie grabnică. În schimb, dacă florile cad, e semn de ghinion sau boală.
Tot în noaptea Sânzienelor, se aprind focuri ritualice pe dealuri, se dansează în horă și se rostesc farmece sau dorințe, mai ales legate de iubire. Este, poate, cea mai puternică noapte pentru descântece și vrăji de dragoste în folclorul românesc.
Ziua Universală a Iei – o celebrare a identității naționale
Din 2013, grație unei inițiative civice lansate de comunitatea online „La Blouse Roumaine”, data de 24 iunie este și Ziua Universală a Iei, cămașa tradițională românească devenită simbol de identitate culturală. În marile orașe, dar și în satele din întreaga țară, tot mai mulți români aleg să marcheze această zi prin purtarea iei, revalorizând patrimoniul textil autentic.
O punte între lumi
24 iunie este, așadar, o zi în care se întrepătrund sacralitatea religiei cu misterul miturilor populare, o zi în care natura, omul și credințele străvechi se armonizează într-un spectacol viu de culori, sunete și emoții. Între slujba de la biserică și horile de pe dealuri, între rugăciune și magie, românii își celebrează, poate fără să știe întotdeauna, o moștenire comună ce vine din negura timpurilor.
Sursa: Ziar Harghita.
